Yioryi Vrana: To axion esti (Undzeaşti di-alithea)

Zboru nâinti

Aestâ poemâ polifonicâ vrui s-hibâ maxusu unâ replicâ ti avdzâta poemâ-cânticu Dimândarea Pârinteascâalu Constantin Belimace, ţi unâ parti di Armâńi, ma multu aţel’i di-tu diaspora, u luyursescu “himnu”.

Nu voi si-adaru tora, isturie. Dimândarea Pârinteascâari unâ mari axie ş-puteari estheticâ  şi va armânâ tu isturia a literaturil’ei armâneşti ca unâ capodoperâ literarâ, ama zburaşti ti unu chiro sertu cându Armâńil’i si-alumta şi s-vâtâma unu cu-alantu. Tu aţelu chiro sertu, tu prota thesi nu mata eara bâgatâ aradha criştineascâ ş-vluyia a Hristolui, ama blâstemlu, anathima. Nâscânţ Armâńi eara naţionalişti/ ethnicişti, nâscânţ eara filetişti[1]. Unu populu nu poati si-aibâ himnu unu blâstemu. Cându suti ş-ńil’i di Armâńi si-adunâ ş- cântâ cu boaţi  Dimândarea Pârinteascâ ş-li-aspunu di-tru hicati blâsteamili, aeşti Armâńi s-blastimâ el’i işişi.

Aoa şi-unu chiro scriamu:

“U dzâşu multi ori pânâ apustusii: blâstemlu ncl’idi unu ţeru, ti-mparti di Dumnidză, iara curbańea dişcl’idi unâ poartâ câtrâ ‘nyeari. Unâ canoni di la Sinodlu localu di Cartayina grea: “Aţelu ţi pistipseaşti câ poati si-adarâ ţiva fârâ Io, anathima.”

Io pistipsescu câ alithea tradiţie armâneascâ easti aţea a curbanil’ei. Alithea easti câ Armâńil’i au şi unâ tradiţie a blâstemlui, ama aestâ easti psefta tradiţie, tradiţia pângânâ. (…)”

Io u voi armânamea ntreagâ, ş-di-apoia la fricoasa giudicatâ, laolu a nostru va sta dinintea a Hristolui ntregu. Nu va hibâ giudicatâ unâ paree i altâ paree, va hibâ giudicatu cumu dzâţeamu laolu ntregu.

Tu aestâ poemâ polifonicâ io vrui si-u scotu tu padi tradiţia aţea alithea, ţi easti prota chi prota criştineascâ. Vrui si-u scotu tu padi şi isturia ntreagâ a armânamil’ei ş-nu aţea zmuticatâ di ideoloyiili ethnicisti, ideoloyii siminati tu grâdińi xeani. Vrui s-lu scotu tu padi duhlu a armânamil’ei aţelu vluyisitu di unâ ntreagâ tradiţie a curbanil’ei.

Ńi-u-arucu elpidha câ apruftusii. Apandisea va u da Armâńil’i.

Poema To axion esti (Undzeaşti di-alithea) poati s-hibâ adhyivâsitâ ntreagâ, ama poati s-hibâ adhyivâsitâ ş-fârâ Proloyu.

Cu aestâ poemâ polifonicâ To axion esti vrui si-apudixescu câ Armâńil’i au şi-unâ altâ tradiţie, tradiţia a cruţil’ei şi-a curbanil’ei ş-io pistipsescu câ aestâ tradiţie easti aţea alithea, câ ţe easti clirunumsitâ di la Hristolu Işişi. Ş-nu dzâsi Hristolu:

“Io hiu Calea, Alithea ş-Bana”

                                                        Cu vreari,

                                                   Yioryi al’ Vrana

                                                 xinitlu şi-amârtioslu

To axion esti!

 
Proloyu
 
Armâname!
io hiu poetlu a tău,
io hiu zborlu a tău
alinatu pi cruţi,
 
io hiu yilia a tauâ.
Mutrea-mi ahândosu,
ş-bea-mi pân’ di fundu,
harauâ ş-fârmacu,
hiu ti budza a tauâ.
 
Armâname!
io hiu zborlu a tău
vâtâmatu,
io hiu zborlu a tău
ngrupatu ş-pali nyeatu,
io hiu zborlu a tău
avigl’eatu tu xeani,
 
misumoartâ hii armâname,
ascultâ-ńi epodha[2]!
 
I.
 
“Thimeal’ili a meali suntu munţâl’i
şi populili îl’i poartâ munţâl’i ’ngrici
ş-pri el’i ardi thimsirea
ca unâ lumbardhâ ti niastindzeari,
Thimsiri a popului a meu
ţi-easti numa Pindu şi Athos.”[3]
 
To axion esti, To axion esti!
Undzeaşti di-alithea
s-grimu
ş-noi deadunu cu Odhysseas Elytis!
 
Pindulu ş-Athoslu,
Armâtuladzl’i ş-Cruţea
şi-unu ţeru di steali surpatu
ş-pali-nyeatu tu inima a noastrâ.
 
Tu inimâ lu purtămu Pindulu,
tu inimâ u purtămu ş-Cruţea…
Neguri, neguri vinirâ pristi noi,
ama himu mproşti!
Niazvimtu ş-nimortu
easti cânticlu a nostru ţi va dipunâ
ca unâ arufee, di-tu munţâl’i a suflitlui.
 
Giońil’i a noştri pali va seaminâ castri.
Tu câmpurili aruvirsati di-aştiptari,
featili a noastri cu perlu di-aruseauâ
va alagâ tu vimtu, cu pâtunili goali,
s-lu hârseascâ loclu,
amărili yalani va li-aumplemu
cu cârăyili a dorlui,
“moi cusiţâ galbinâ, faţa di trandafilâ”
va si-avdâ cu boaţi tu tuti amărili!
 
“Duri şi-a noastrâ arâvdari!”[4]
Vruta a noastrâ Pârinteascâ Dimândari
s-nâ hibâ alipidarea di blâstemu ş-vluyia,
Hristolu şi Stâ-Mâria.
 
II.
 
“Ascultâ:
Cruţea, mutrea-u doamna a noastrâ.
Aestu locu easti aruşitu di sândzili a nostru,
aestu locu ţi l’i-ari hrânitâ strauşil’i a noştri,
aestu locu iu suntu murmintili a loru,
mutrea-u Padridha a  Noastrâ.”[5]
Nu vâ ardu tu hicati aesti zboarâ,
ţi Odhiseu Andruţu Veruşiu,
mplinu di yinatea sâmtâ,
l’i-ari dzâsâ a fanariotlui Hypsilantis?
O. şcretâ patridhâ a noastrâ
cumu arâvdaşi s-lu vedz prusvulisitu
tu senatlu di Corinthu, gionili Odhiseu,
cumu arâvdaşi s-lu vedz vâtâmatu,
hil’ilu a tău, aţelu vrutlu?
 
O. şcretâ patridhâ a noastrâ,
loclu a tău easti mul’eatu
di sândzili a heroiloru,
numa  a tauâ easti: curbani,
maşi noi u ştimu aestâ numâ,
maşi noi u-avdzâmu vazea a curbanil’ei,
tu haua a inimâl’ei!
 
Vlâhiili a noastri di cânticu
li hipsirâ ntrocu ehţrâl’i.
Vrurâ s-ńi-lu zgrumâ cânticlu
şi cânticlu a nostru curâ limpidu
tu vinili a morţâloru ş-tu vinili a yiiloru,
tu vinili a papańiloru
ş-tu vinili a ficiuriţiloru amintaţ ş-niamintaţ.
 
Nimortu easti cânticlu a nostru…
Memoria a noastrâ si-acl’eamâ:
 
Machidunia alu Filip şi-alu Alexandru,
Elimblu[6] a muziloru,
Trachia alu Orfeu şi-alu Dhionisiu,
iu si-avdzârâ zboarli armâneşti
“torna, torna, fratre”[7]
tu anlu 587 dupâ Hristo,
Pindulu a heroiloru şi-a cântiţiloru fureşti,
Thessalia alu Ahileea şi-a cânticlui eolicu,
Ipirlu alu Pyrrus şi-a cânticlui polifonicu
cu ńiurizmâ doricâ, 
ş-tutâ Elladha: doxa a mintiminil’ei,
patridha a filosofiloru şi-a trayediil’ei.
 
Pirifańea a noastrâ si-acl’eamâ: Roma,
Roma strâveacl’i alu Remus şi-alu Romulus[8],
Roma a patriciańiloru[9] şi a vestaliloru[10],
Roma a nomotheţiloru[11] şi a imperiului,
Roma alu Vergilius, alu Horatius şi-alu Ovidius[12],
Roma: nicuchira a lumil’ei,
 
Roma a cruţil’ei,
alu Custandini aţelu Marli, alu Justinian
şi-ali Ayia Sufia.
 
“Pânâ la astâmâţirea a ta
maşi unâ cali.
Lumi aruvuinda pri Via Egnatia,
ilichiili a tali.”[13]
 
III.
 
Via Egnatia – Calea Mari,
Calea a Moartil’ei şi-a-Nyearil’ei,
Calea chirutâ ş-Calea nibitisitâ,
Calea avigl’eatâ di murminti,
pri-u nâ-u-purtăm bana ş-fana.
 
Cârvăńili a noastri apâryisiti,
putridzârâ di-aştiptari,
cal’il’i ş-mulărili fudzirâ tu-alantâ lumi…
La sinuru, capidańil’i a noştri si-adrarâ ayalmi.
Xeńil’i yinu ş-l’i-adarâ siryeani boea pirifanâ
ş-nâmuzea tâcutâ.
Ti noi, ayalmili a capidańiloru suntu yii
ş-nâ grescu trâ calea niadratâ,
trâ calea nibitisitâ,
trâ calea a suflitlui şi-a inimâl’ei.
 
Iuţido pri Calea Mari va aflaţ urmi
iu suntu ngrupati yisili a noastri,
doruri vâtâmati, nâdii aleryea
ţi-aşteaptâ yitripseari.
 
Tini, Stâ-Mâria aţea Marea,
Tini, Stâ-Mâria Vlaherna,
Tini, Stâ-Mâria Doamna a anghiloru,
Tini, Stâ-Mâria Nandreapta,
Tini, Stâ-Mâria Acupiritoarea a Lumil’ei,
Tini, Stâ-Mâria Dulţea Mumâ,
Tini, Stâ-Mâria Niviştidzâta,
Tini, Stâ-Mâria – floara: roza – trandafila,
Tini, Stâ-Mâria Ampiroańea a Ţerurloru,
Tini, Stâ-Mâria aţea cama Larga di Ţerurli tuti,
Tini, Stâ-Mâria Câlâuza – Odiyitria[14],
 
bagâ mâna ş-yitripsea nâdiili a noastri.
 
IV.
 
To axion esti, To axion esti!
Undzeaşti di-alithea
s-grimu di-tu haua a inimâl’ei,
undzeaşti di-alithea si-u pâlâcârsimu
vruta Stâ-Mârie,
ti yitripsirea a pleadziloru,
ti yitripsirea a fraţloru ţi si-avinâ  unu pri-alantu,
ti-alipidarea di minciunâ,
ti dada Armânâ,
ţi-u-avigl’e vatra ş-tińia,
ti armâtuladzl’i ţi şi-u chirurâ nâdia,
ti pârmâtefţl’i ţi ş-lu vindurâ suflitlu,
ti nviţaţl’i ţi şi-u alipidarâ fara,
ti picurarl’i dipiraţ ţi li chirurâ oili,
ti aţel’i ţi şi-u chirurâ limba
ş-nu mata si-aduchescu cu strauşil’i,
ti aţel’i ţi xinitipsirâ tu xeani şi-acasâ,
ti Cruţea, ţi eti ntredz u purtămu tu inimâ
şi-ndzeanâ pi flamburâ.
 
V.
 
Tu inimâ lu purtămu Pindulu,
tu inimâ u purtămu ş-Cruţea…
Neguri, neguri vinirâ pristi noi,
ama himu mproşti!
Niazvimtu ş-nimortu
easti cânticlu a nostru ţi va dipunâ
ca unâ arufee, di-tu munţâl’i a suflitlui.
 
Giońil’i a noştri pali va seaminâ castri.
Tu câmpurili aruvirsati di-aştiptari,
featili a noastri cu perlu di-aruseauâ
va alagâ tu vimtu, cu pâtunili goali,
s-lu hârseascâ loclu,
amărili yalani va li-aumplemu
cu cârăyili a dorlui,
“moi cusiţâ galbinâ, faţa di trandafilâ”
va si-avdâ cu boaţi tu tuti amărili!
 
“Duri şi-a noastrâ arâvdari!”
Vruta a noastrâ Pârinteascâ Dimândari
s-nâ hibâ alipidarea di blâstemu ş-vluyia,
Hristolu şi Stâ-Mâria.
 

                                                 Yioryi Vrana


[1]              Filetismulu easti unâ erezie tu Orthodoxie. Filetiştil’i lu bagâ populu ş-cultura a unlui populu ma-ndzeanâ di Hristolu ş-di Dumnidză. Tu cultura grâţeascâ totna fu unu mari pirazmo ti filetismu. Asândzâ unu ahtari pirazmo lu videmu ş-la nâscânţ Armâńi.

[2]              Epodha eara replica, apandisea ţi u dâdea chorlu tu trayedia elinicheascâ.

Epodha eara treia parti şi-aţea di-tu soni a cânticlui a unlui choru dupâ strofâ şi antistrofâ.

[3]              Stihurli ţi si-aflâ tu capodopera To axion esti/ Το Άξιον Εστί,  (Undzeaşti di-alithea) scriatâ di Odhysseas Elytis. Stihurli si-aflâ tu partea a poemâl’ei acl’imatâ Trâdzeri E.

Odhysseas Elytis (Οδυσσέας Ελύτης) easti pseudonimlu alu Odysseas Alepoudhelis. Poetlu ţi lu-amintă doilu premiu Nobel ti Elladha dupâ Armânul moscopoleanu Yioryos Seferis eara hil’iulu alu Panayiotis Alepoudhelis şi-ali Maria Vrana.

[4]              Stihlu “Duri şi-a noastrâ arâvdari” easti numa ti unu cânticu armânescu di-alumtâ di-tu lao.

[5]              Aesti zboarâ li gri Odhiseu Andruţu Veruşiu anda si-ncâce cu fanariotlu Hypsilantis. Odhiseu Andruţu Veruşiu, mari herou a panastasil’ei grâţeşti, fu luyursitu unu Ahilea modernu. Anamea a lui l’i-u cântă ngrâţeaşti tu poema Elladha alumtâtoari cu Turţâl’i, poetlu armatolu di-arâdâţinâ armâneascâ Alexandru Şuţu.

Ti omlu ş-ti giunaticlu alu Odhiseu Andruţu Veruşiu scriarâ ma mulţâ istoriańi: Gudas, Pouqueville, Tricupis, Filimon, etc. Maxusu trâ herou ari scriatâ Ioan Caragiani tu Studii Istoriţi ti Armâńil’i di-tu Peninsula Balcanicâ/ Studii Istorice asupra Românilor din Peninsula Balcanică. Caragiani adarâ unâ pârâstâseari criticâ ti tuti fântâńili ţi zburăscu ti Liseulu/ Lisea cumu-l’i grea laolu armânescu.

Tuţ scriitoril’i Greţ şi xeńi dzâsirâ câ Odhiseu Andruţu Veruşiu fu nai ma gionili şi diştiptatlu yeneralu/ arhiyo a panastasil’ei grâţeşti. Anda eara dipu tiniru fu capidanu pristi Beoţia şi Locrida. Caragiani nâ dzâţi câ Ali pâşelu lu-acl’imă Odhiseulu: liundarlu ali Rumelie (a Grâţiil’ei continentali), câ ţe lâ bâgă zori a Turţâloru s-lu pricunoascâ capidanu yeneralu ti disa di Grâţie ş-câ ţe eara hil’ilu a avdzâtlui capidanu Veruşi, ama sigura prota trâ axia a lui personalâ.

Odhiseulu ţi eara multu vrutu di laolu armânescu ş-grâţescu nu fu dipu arâvdatu di politicadzl’i fanarioţ. Aeşti politicadz, cu intriga a loru, lu prusvulisirâ ş-lu vâtâmarâ Odhiseulu..

Odhiseulu fu ncl’isu tu piryulu vinitianu di pi Acropol’ea ali Athinâ. Unâ tahina fu aflatu mortu la thimel’iu a piryului cu unâ funi ninga elu. Taha Odhiseulu si spindzură. Alithea easti câ gionili Odhiseu fu vâtâmatu acşi cumu apufâsi guvernulu/ chivernisea. Poetlu Alexandru Şuţu da numili a armâtuladzloru ţi lu vâtâmarâ Odhiseulu. Yislu ti unâ amirâril’i criştineascâ fu ngrupatu cu Odhiseulu. Idealismulu a armâtuladzloru Armâńi fu ngrupatu şi “amintă” politica pseftâ a politicadzloru fanarioţi thimil’iusitâ pri pseftili sprigiurări masoniţi, trâ cari Odhiseulu îşi pizuea.

Armâtuladzl’i Armâńi ţi si-alumtarâ ca nâscânţ liundari ti amintaticlu a panastasil’ei îl’i dzâsirâ alu Ioan Caragiani, Athina aesti zboarâ greali: “nâ lomu fumel’ili şi fara pri guşi” Ama dinintea alu Dumnidză curbanea a armâtuladzloru nu poati s-neagâ chirutâ şi easti mplinâ di-amintaticu.

Pânâ tu anlu 1865 nu eara cunuscutu niţi loclu iu fu ngrupatu heroulu ţi si-alumtă s-li bagâ pri cali sinurili a Grâţiil’ei. Dupâ mulţâ ańi di la moartea a Odhiseului tu 25 di Şcurtu 1865 chivernisea pimtâ di lao, apufâsi s-lu tińiseascâ şi s-lu-ngroapâ heroulu acşi cumu undzea. Fu unâ ngrupari cumu nu mata s-vidzu Athina, cu fluminu di oamińi. Ama alithea easti câ Odhiseulu fu vâtâmatu ş-prusvulisitu di psefta chivernisi ş-di politicadz cu unâ methodâ ti arşini ş-ti pâvrie: pri-tu zdruminarea a testicoliloru ( a coal’iloru cumu s-dzâţi tu lao). Numa a gileaţloru ţi u-adrarâ crima cu Odhiseulu u da idhyiulu poetu armatolu Alexandru Şuţu: Iani Mamuri, Papa Costa Ciamala şi Mitru Trantafilina.

[6]              Olimpulu

[7]              Ti-aesti zboarâ scrie Theophylactus  Simocatta, tu Isturiili a lui, vahi tu anlu 630 dupâ Hristo.

Ti idhyili zboarâ ş-ti isturia a loru scrie şi Theophanes Confessor, tu cartea-l’i: Cronographia. Aestâ carti fu scriatâ vahi la 810-814 dupâ Hristo.

[8]              Remus ş-Romulus suntu luyursiţ tu mitoloyia romanâ fundatoril’i/ thimil’iusitoril’i a Româl’ei.

[9]              Patriciańil’i furâ tu apârńitâ, casta di elitâ tu Roma anticâ.

[10]             Vestalili – Vergurili Vestali ( tu limba latinicheascâ: Virgo Vestalis cu numa originalâ oficialâ Sacerdos Vestalis) – eara numa ti prifteasili romani, ţi ipiriţea ti dzeiţa/ dioana Vesta. Vesta eara la Romańi simbolu ti fucurinâ ş-ti vatra a casâl’ei.

[11]             Nomotheţil’i = Legislatoril’i.

Aristoteli pistipsea câ nomothetlu easti specia nai ma arara di creatoru.

[12]             Vergilius, Horatius şi Ovidius suntu măril’i poeţi latińi di-tu eta di malmâ a literaturil’ei latinicheşti (eta alu Augustus). Eta di malmâ fu anamisa di anlu 43 ninti di Hristolu, cându muri Cicero şi 14 dupâ Hristolu cându muri Augustus.

[13]             Aesti stihuri suntu scriati di marili poetu di limbâ armâneascâ Ioan Cutova. Stihurili si-aflâ tu cartea fânarea al diogen, tu poema Trecu Lângâ aylisturarea di eti. Fânarea al diogen fu publicatâ Bucureşti, la Editura Litera, tu anlu 1985.

[14]             Tuti aesti numi muşati ali Stâ-Mârie li deadi laolu armânescu.

                Aesti numi deadunu cu alti numi si-aflâ tu lumbrusita carti manuscriptu Icoane, cruci şi cornicii, făcute di mâna al G. Platari –Tzâmâ. Tu-aestâ carti scriitorlu şi eruditlu Yioryi al Platari Tzâmâ dzâţi:

                “StââMâria u vru şi u tińisi ahâtu multu târânzitlu di populu a nostru, ţi nu si spune şi nu s-descrie, câ u videa daima ca aţea cama dulţe şi cama aprucheatâ mumâ, te-aţea şi u decoră (stulisi) cu aţeale cama scumpe şi evlavioase nume! (…)”

Advertisements

One response to “Yioryi Vrana: To axion esti (Undzeaşti di-alithea)

  1. Faon Perrovarri

    Domne Yioryi! Mini nu pǒt s’aleg qipriǎza aishtije limbě tsi ai skiratě aǒ ma n’sus.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s