Lali Cioma (Thoma Tasho) – poemati şi isturii di banâ

ALI A MEA DADĂ

Ma mara libră ma s-puteam, ti tini va s-u schiram,
ved că nu pot s-umpllu ună chiupă, lla s-umpllu ună njică cupă.
Mi purtaş nau meş, mullt străpseş când mi fiţeş
ca găina puiu mi hăriş, ca ochiă di frămti mi mutriş.
Ş-ma s-aveam mini văr dor, tini băgai ţa s-mor,
ti bun ţiva nu allăsaş, di săllbiţă mi vighiaş,
ş-ti bun tini mi nvăţaş.
Aram njic, nu ti aduchiam, văroră şi mi năram,
fiţeş bun cât putuş, dzuă allbă nu vădzuş,
s-dzăc că aşa ira schirată, ti tini ş-ti bunullu tată?
Cându bana u allăsaş, tu inimă mi vătămaş,
nj-păru canda durnjam, mi diştiptai nu ti aveam.
Di cându mi diştiptai, tută llumia u allăgai,
pradz pulltii, ospiţ acăţai
a mia dadă nu u afllai.
Mi feci bun ică urut, ştiu ca ţ-est părmut!

*

AREMENA SHI KERUTSIA!

Ket cecioru nj’allege,
a njell ochiu nu u aketse,
ku videri sh’ku kentari,
sh’di lla allantsi askulltari,
ka aremena allte nu stiu,
pana aze tsi est jiu.
Kerutsia tu fremti sh’tu mene,
adera a mea remene,
u adera ke ira kreshtine,
ti turts nopti, a ie llunjine,
shi ma vre, kerutsia tu fremti aderate,
u fetsea kama mushate.
Aist zbor tsi fets skirari,
ari aducheri mari,
kerutsia tu fremti sh’tu mene,
u afllai singur lla remene.

*

ALI MUIERI!

Ts’dzek a tseia a mea vrute,
llote lla keneskute,
nu bage ore ke am biute,
ashe, nu tsi li dzek tuti?
Astumtsena ti mutrest n’gure,
orberi tsi’nj’fitsesh pom.
T’atsa tini nu mi ngiure (injura),
ma kenti, bagemi n’som,
ashe mort pi disu,
s’ved shi ver n’ghis (vis).

*

LLUMIA!

Vedu tsi si fatsi tu aiste llumi
sh’nu stiu ke kum s’ij bag nume,
omu kend ari averi,
nu ari dor, ni vreri.
Nu si vra frati ku frati,
kum ni ari dzese Dumudze,
pana iu va nidzem ashe?
Tini gresht : Cum aperish?
allant tsu tore : Ketse nj’grish?
Tini gresht: Bune dziua!
allant tsu tore : C’ke me mua? ( ce ai cu mine-in albaneza)
Nepoi grim, Dumudze viaghe,
sh’di lla nes fudzim diallage (alergand),
him gjini nu dem pendari,
avem nevoie, keftem axhutari!

*

NOPTSI FERE LLUNJINE!

Noptsi fere llunjine,
nj’par ka une stemene,
kanda akats redzetine,
s’ti skot nu u am n’turmene.
Banili tsi trek tu nopti,
sint ka pomili nikopti.
Ma s’vrets nu nju llots tseara,
s’u am kend s’i’n’jine seara,
s’nu nj’hibe noptea llaie,
ashe ka piana di gaie,
est jiu (viu)shi am dor,
allte e kend s’i nj’jine s’mor.

*

DOR DI NIPOT!

Di njik u begai n’kap,
zboru all iertat di pap,
“doru di nipot e ka doru di kot”,
aze pap tsi mi feci mini,
aduchest kama gjini.
Zboru all vechiu s’tseni minti,
kend jini ora ts’esi dininti!

*
TI LIBERTATI TI NDREPTATI!

Di kend a mea dade mi fete,
pi aiste fatse di llok mi amene,
dreptati, libertati keftai,
ma uva nu li afllai,
singure numili llu avdzai,
shsi kara vedzui vedzui, dzesh;
:Bana tute mi aresh!”.

*

NGERNJERI KU DUMEDZE!

Noptea ku Dumedze mi adunai,
ti un lluk Llu terbai,
ii dzesh :” Dhoru si kafte ima si da ishish?”.
Nj’dzesi: ” Si da ishish, nu si kafte!”.
Llu terbai: ” Dhoru s’fatsi dhor aiura?”.
Nj’dzesi: ” Nu si da!”.
Llu terbai: ” Dhoru nepoi si tore?”.
Nj’dzesi: “Nu si tore!”.
Sh’dapoia ii dzesh: ” Mini nu ts’u keftai suflutu,
ishish nj’u dedesh dhoro! Ketse nju ie napoi?!”.

Thoma Tasho

Thoma, baiat al lui Lefter si al Katerinei, s-a născut pe 22/09/1944 în satul Pilikadz, lângă muntele Gramoz. A terminat clasa a VII-a în 1960, în Delvinë, Albania. Când a dat examenul de literatură şi compunere, inspectorul de la minister, după ce i-a citit lucrarea, i-a spus că scrie aproape la fel de bine ca cel mai bun scriitor al Albaniei din vremea respectivă.  Thoma a urmat liceul pedagogic din Korce, în anii 1960. La mijlocul primului an şcolar, tatăl lui, un om  impresionant şi citit, a fost arestat cu acuzaţia de propaganda anticomunistă şi aruncat în puşcărie. Acasă şi-a lăsat soţia şi pe cei 7 copii (3 fete şi 4 baieţi). Viaţa le era foarte grea, baiatul cel mare fiind plecat în armata şi după cum spune şi llali Cioma (Thoma) : “avem benate ka kenj (caini) di orfan, nu ka kenj di avut”.
Constrâns de situaţie, Thoma nu a mai terminat anul doi de liceu.  Anul următor  încercat să-şi continue studiile, însă nu a fost acceptat, cu toata setea lui pentru învăţătură.  În fiecare dimineaţă se ducea să stea în faţa porţii de la şcoală…Directorul liceului, văzând că nu pleca, le-a ordonat portarilor să nu-i permită înauntru în şcoală pe motiv că ar fi  hoţ.  Şi cu asta s-a terminat  şcoala pentru llali Cioma.
Llali Cioma a muncit în cooperativă, lucrând  meseriile cele mai grele, apoi a muncit 10 ani în miniera de cărbune. “Bana fu, ku un zbor, putsani dzua shi mullt nopti cu nor”.
Este căsătorit, are 4 copii, 2 baieţi si 2 fete. Acum traieşte în Boboshtitse, un sat cu mulţi aromâni. Este pensionar şi îşi creşte nepoţii cu seninătate.
 
 

Hâristuseri ali Kristini Kapurani Radeanu, nipoatâ di cusurinu alu Thoma, ti agiutorlu ti buna anyrâpseari aştilui articolu.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s