Protu-zboru la Odhisseea, Ithaka şi isturia ascumtâ a Armâńiloru: Yioryi Vrana

Motto:
                                               “ Vai vreamu si-amu limbâ aţeali patru limbi”
                                                                                       Mihali Schina
 

Tu-ndoauâ stihuri ahârziti ti mitropolitlu Nectarie ali Pelayonie, Mihali Schina dzâţea câ vai vrea si-aibâ limbâ, patru limbi: armâneasca, grâţeasca, arbinişeasca şi vâryâreasca. Stihurili alu Mihali Schina si-aflâ tu avdzâtlu tetraylosonu[1] alu Daniil Moscopoleanlu (Mihali Adami Hagi Moscopoleanlu), tipusitu Vinitie tu anlu 1794.

Angreacâ vahi, ti isturia a culturâľei armâneşti câ poetlu Mihali Schina u scoati tu padi poliylosia a Armâńiloru ş-mirachea aiştoru ti poliylosie, iara Daniil Moscopoleanlu îľi acľeamâ Armâńiľi si şi-u-aleapidâ ş-limba şi adeţli, s-li-alâxeascâ şi s-ľi-adarâ grâţeşti. Idhyea lâ dzâţi Daniil a Arbineşiloru şi-a Vâryariloru: alipidaţ-li limba şi-adeţli varvari şi-adraţi-li grâţeşti. Ti hazi, aestu mari filogrecu si ipuyrâpsea Mesiodacu (Dacu di Moesia) ?! Aestu Daniil suschira dipu ca Neofit Duca ti monoylosie. Unâ ahtari “filosofie” di dipu ftoahâ u deadi di padi şi-u freasi cu argumenti multu pututi Mihail Boiagi[2] tu avdzâta a lui Yramaticâ Armâneascâ icâ Makedonovlahâ, ţi işi tu miydani Viena, tu anlu 1813. Mihail Boiagi, tu zborlu polemicu ţi lu-nyrâpsi contra alu Neofit Duca[3] adarâ apoloyia ti poliylosia a Armâńiloru ş-ti ţi poati si-amintâ culturalu aestâ poliylosie, ama adarâ şi-apoloyia ti limba di dada, ti limba armâneascâ.

Irina Nicolau dzâţea iuva câ ti Armâńi, limba armâneascâ eara maşi unâ di limbili ţi li zbura[4]. Poliylosia a Armâńiloru u-ari amintatâ politropia a Armâńiloru. Armâńiľi, dzâţea idhyea Irina Nicolau, suntu Odhisseea politroplu ţi lu-ngľită Ahileea haplotroplu. Acşi, Armâńiľi ľi-aminâ tu lumea di nafoarâ tuti virtualităţli, ama spâstrescu tu casa suflitlui unâ “structurâ veacľi şi elementarâ”. Aţea ţi nu duchi Irina Nicolau easti câ aestâ “structurâ veacľi şi elementarâ” easti limba armâneascâ, iu ľi-aflămu misuadurńiti tuti virtualităţli.

Macâ ari unu Odhisseea ari şi-unâ Ithakâ. Odhisseea fârâ vârnâ Ithakâ easti xinitipsirea di dipu, easti aculturarea, easti astindzearea di dipu tu unâ altâ culturâ, easti methamorfoza trâ amintaticlu a xenlui, trâ amintaticlu aţilui ţi prota fu altuţiva, fu alteritati. Piricľiu ti unu ahtari ontoloyie, ti unâ ahtari bânari, easti câ identitatea si-adarâ unâ cu alteritatea/ cu xinitipsirea.

Macâ Armânlu easti Odhisseea, atumţealui prindi si-avemu şi-unu Omeru ţi s-ńi-u scoatâ tu padi isturia, s-ńi-u aspunâ ş-mira tu lumi, ama ş-mira a turnariľei tu Ithaka. Ş-di-cara Odhisseea prindi si s-toarnâ tu Ithaka prindi si s-toarnâ avutu, cu tutu ţi-amintă pri cali, cu tutâ experienţa, dipu cumu si-adarâ tu poema alu Kavafis[5]. Altâluyie, identitatea a noastrâ neadzi chirutâ, câ ţe, macâ u-alipidămu Ithaka, lu-alipidămu suflitlu, u-alipidămu fântâna di-u-nchisi aventura a noastrâ tu lumi. Di-apoia, macâ u-alipidămu Ithaka u-alipidămu şi-aţea lumi virtualâ, ţi dipriunâ s-dispitură tu lumi, trâ amintaticlu a politismolui balcanicu şi a elenismolui maxusu.

Aţea ţi-angreacâ ti ontoloyia armâneascâ easti câ aestâ ontoloyie easti ca unâ apâ yie, apâ moartâ[6], easti unâ ţi curâ, easti unâ ontoloyie heraclitianâ, niastâsitâ, ţi nu poati s-hibâ hiptâ tu cutaru. Nai ma multili ori Armânlu bână tu ma multi culturi şi fu unâ punti anamisa di ma multi culturi. Aestâ ontoloyie armâneascâ fu unu amintaticu şi unu fermentu ti tutâ cultura balcanicâ şi evropeanâ. Has’ Via Egnatia[7] ţi easti unâ vulâ şi-unu simbolu trâ cultura armâneascâ, Armânlu fu unâ punti anamisa di Apiritâ şi Ascâpitatâ/ Occidentu.

Adzâ, harta a pulitipsiriľei şi-a culturâľei armâneşti undzeaşti cu unu mozaicu frâmtu, ama cara va avemu mirachi şi-arâvdari s-lu xanaadrămu aestu mozaicu frâmtu putemu s-nâ-u-aflămu icoana, prosuplu yiu trâ harea a noastrâ şi trâ harea a lumiľei.

Ta si-u xanaadaru aestâ hartâ zmuticatâ di isturie va scotu tu miydani ma mulţâ oamińi di culturâ ţi-angreacâ şi trâ cultura a lumiľei ama ş-trâ mira a noastrâ metafizicâ, trâ aţea ţi ma mulţâ nviţaţ Armâńi, ama şi xeńi acľimarâ: populu fermentu.


[1] Cartea alu Daniil Moscopoleanlu tu cari si-aflâ tetraylosonlu si-acľeamâ “Nviţâtura di prota”;

[2] Mihail Boiagi easti autorlu a protiľei yramatiţ armâneşti cu yramati latinicheşti. Boiagi si-amintă Budapesta tu Ungarie tu anlu 1780 ş-muri tu anlu 1842 tu idhyea Budapestâ;

[3] Neofit Duca (Neofytas Doukas) bână anamisa di-ańiľi 1760-1845 şi fu mari eruditu, preftu şi dascalu ti fara grâţeascâ. Nyrâpsi pristi 70 di libri. Aestu mari nviţatu fu unu fanaticu ti limba elinicheascâ veacľi şi-unu ehtru trâ limba armâneascâ.

[4] Irina Nicolau – Aromânii, Credinţe Şi Obiceiuri, Editată de Societatea Culturală Aromână, Bucureşti 2001, pag.135 – 141.

[5] Easti zborlu di poema Ithaka alu Kavafis;

[6] Sintayma apâ yie, apâ moartâ easti cutovianâ. Si-aflâ tu poezia a marilui poetu Armânu Ioan Cutova.

[7] Via Egnatia eara calea nai ma şcurta ta s-nedz di Roma m-Poli ş-tu Asie. U triţea Adriatica di-tu portulu italicu Egnatia câtrâ Dyrrachium icâ Aulona, ta s-neagâ nâinti pri-tu Machidunie. Via Egnatia easti acľimatâ şi adzâ di-Armâńi Calea Mari. Via Egnatia li liga tuti aţeali patru capitali a Machiduniiľei romani şi fu unu schinâratu ti populu armânescu. Via Egnatia easti unu simbolu tu poezia alu Ioan Cutova, ama ş-tu poezia a mea.


Articolu parti di-tu unu bairu cu numa Odhisseea, Ithaka şi isturia ascumtâ a Armâńiloru,  anyrâpsitu di Yioryi Vrana.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s