Obiceiuri de Sfântul Gheorghe la aromâni

Image• În ziua de Sf. Gheorghe, după ce se întorc de la biserică oamenii merg să se dea în leagăn. De crengile unor arbori bătrîni se prinde o funie, care constituie leagănul propriu zis, iar de ea se leagă curmu, o altă funie cu ajutorul căreia este legănată persoana din leagăn.

• Persoana care se dă în leagăn de Sf. Gheorghe trebuie să aibă flori în mînă, o pietricică pe cap şi un ou încondeiat în buzunar. Oul trebuie să fie vopsit şi încondeiat în ziua de Joia Mare; persoana trebuie să fi fost la înviere cu el în buzunar. Cine posedă un ou care a fost vopsit de Joia Mare, purtat la biserică în noaptea de Înviere şi legănat de Sf. Gheorghe este ferit de rele: casa îi este scutită de foc, de inundaţii şi de hoţi.

• În timp ce persoana este legănată în ziua de Sf. Gheorghe, asistenţa, dispusă în două grupuri cîntă:
— A curi-i feata di pri leagân?
— A mă-sa-i cu-a tată-su-i,
Ş-cama multu a gionilui.

• Cîntec la legănatul de la Sf. Gheorghe.
Narga featâ, ligânaţi-ńi-u,
Câ-i funea putridzâtâ,
Câ-i lumachea yirmânoasâ,
Câ-i loclu multu surpu.

• Cîntec de legănat la Sf. Gheorghe.
— A curi-i gionli di pri leagân?
— Gionli aestu nveastâ nu-ari.
— Cara nu-ari, va sâ-li dămu,
Va sâ-li dămu, s-lu hârsimu,
Va s-li-u lomu, s-lu nvirinămu.

• Cîntec la legănatul de la Sf. Gheorghe.
— A curi-i feata di-pi leagân?
— Aestâ featâ gioni ş-ari,
Gionli a l’ei-i fugat tu-xeani;
Tora ayonia va sâ-li yinâ,
S-umplâ casa di luńinâ.
Va li-u-l dămu, si-u hârsimu,
Va li-u-l lomu, si-u virinămu.

• Cîntec pentru datul în leagăn de Sf. Gheorghe.
— A curi-i teta di-pi leagân?
— Easti a hil’iloru ş-a nipoţloru.
— Sâ-li bâneadzâ şi s-bâneadzâ,
Roşi, roşi ca un meru,
Crehtâ, crehtâ ca virdeaţa.

• Cîntec pentru datul în leagăn de Sf. Gheorghe prin care o bătrînă a încercat la Gopeş să
atragă atenţia asupra moravurilor unui băiat.
Lăi yumaru di-pi leagân,
Nu vrei leagân, câ vrei funi,
Funi lungâ, funi mari,
Câ ţe hii ti-aspindzurari.

• Cînd era dată în leagăn vreo soacră rea — bătrînele se dădeau în leagăn la sfîrşit după tineri — atunci cînd se răspundea a cui este mătuşa de pe leagăn, ea era atribuită norei cu care se înţelegea cel mai rău.

• De Sfîntul Gheorghe oamenii se cîntăresc.

• De Sf. Gheorghe oamenii culegeau o plantă — cu rădăcină cu tot — avînd forma ugerului de oaie. Planta se numeşte bărdeńe sau praşlu a ursăl’ei.

• În ziua de Sf. Gheorghe vitele erau stropite cu apă.

• În ziua de Sf. Gheorghe se aduceau brazde verzi care se puneau la uşa grajdurilor.

• De Sf. Gheorghe porţile caselor şi ale grajdurilor erau împodobite cu ramuri verzi.

• De Sf. Gheorghe se face un foc mare peste care sar oamenii şi vitele.

• De Sf. Gheorghe se face un foc de băligar uscat cu care se afumă vitele.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Irina Nicolau, “Aromânii. Credinţe şi obiceiuri”, disponibilă gratuit pe site-ul nostru la adresa:http://www.proiectavdhela.ro/pdf/irina_nicolau_aromanii_credinte_si_obiceiuri.pdf

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s