Lazarul

Image

• Lazarul este sărbătorit de aromâni în ajunul duminicii de Florii, „tră Vaiu.”

• De Sf. Lazăr, cînd venea rîndunica, mama dădea copiilor cîte o bucată de pîine „s-nu-li frângâ lândâruşa” şi îi chemă s-o vadă.

• Fetele care merg cu Lazărul se numesc lazarine.

• În ziua de Sf. Lazăr fete de 12–15 ani îşi împodobesc cîte un coş cu flori şi merg pe la case şi colindă. Florile cu care este împodobit coşul sînt păstrate apoi în apă pînă a doua zi.

• La fărşeroţi fetele care colindă de Sf. Lazăr obişnuiesc să îmbrace un mai cu haine de băiat. Cu această păpuşă colindă Lazare-pazare.

• Cînd împodobeau lazărul fetele adunau din sat cît mai multe bijuterii de argint.

• Aromânii din Tesalia fac şi ei o păpuşă cu ocazia colindatului de Sf. Lazăr. Păpuşa este purtată atît de fete cît şi de băieţi care se numesc lazarini.

• Cui nu primea bine grupul de colindători fetele îi înclinau lazărul, să-i meargă rău.

• De Sf. Lazăr fetele primeau ouă albe, nevopsite.

• La saracaciani, în ajunul Sf. Lazăr – vineri seară – în fiecare celnicat se constituia cîte o ceată de feciori. Unul dintre feciori era aşezat pe jos şi pus să facă pe mortul. Ceilalţi băieţi îl ridicau pe umeri şi colindau cu el din colibă în colibă. În fiecare colibă „mortul” era pus jos iar feciorii colindau. Cîntecele pe care le cîntau erau triste. Sîmbătă se culegeau flori şi se împodobeau cu ele o figurină de lemn care trebuia să aibă aspectul unui copil. Copilul de lemn împodobit cu flori reprezenta pe Sf. Lazăr renăscut. Băieţii reluau turul colibelor purtînd de această dată figurina de lemn. Lumea îi primea cu bucurie şi le oferea ouă.

• Lazarul era „făcut” şi de ţigani care umblau pe la case cîntînd ţigăneşte, româneşte, bulgăreşte şi turceşte. Cîte trei–patru fete împodobite cu flori pe tot corpul umblau din casă în casă cîntînd din gură şi acompanîndu-se cu daireaua.

• Cîntec de Lazăr.
Meaşti, doamne, Lazarlu
S-ţâ bâneadzâ daşarlu.
Sirmă albâ, sirmâ aroşi,
Sirmâ di nauâ luyii,
Sirmâ ar, sirm varvar,
Sirmâ Cole, Lazarlu,
S-ţâ baneadzâ daşarlu.

• Cîntec de Lazăr.
Lazare, pazare,
Nu-l vidzuşi Paştili?
— Ńi-l vidzui
Ş-ńi-l cunuscui.
Ia-lu iu ş-yini
Dupâ mini
Cu oauâ aroşi tu călathă.
Strańi noauâ tu mălathă.
Carnea aspindzuratâ
Şi pâpuţa sti puliţâ.

• Cîntec de Lazăr.
Lazare,
Pazare,
Cându va s-yinâ Paştili?
— Mâni,
Pâimâni,
Alantâ dumânicâ,
Featili s-cumânicâ,
Afendi da toacâ,
Prifteasa si-nclinâ
Cu pescul tu fârinâ,
Astarâ veardzâ hiartâ
Pâimâni oauâ aroşi.

• Cîntec de Lazăr.
Lazare,
Pazare,
Când va s-yinâ Paştili?
— Mâni,
Pâimâni,
Dumânica alantă.
Featili va s-gioacâ,
Maşi aţea ma ńica,
Laia va s-dinicâ.
(Aţea ńicâ este logodnica închipuită a lui Lazăr, întruchipat în păpuşa de lemn. Ea reprezintă
mireasa necununată „adratâ ş-niloatâ” sau „adratâ şi ninchirdâsitâ.”)

• Cîntec de Lazăr cîntat de aromâni în greacă.
Lazarina,
Cucutina,
Val avyo stin calathina
Che carithia mestu ţepi.

Irina Nicolau, “Aromânii. Credinţe şi obiceiuri”, disponibilă gratuit pe site-ul nostru la adresa:http://www.proiectavdhela.ro/pdf/irina_nicolau_aromanii_credinte_si_obiceiuri.pdf

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s