Lucian Blaga pi armâneaşti – traduţeri di Yioryi Vrana (V)

ARATRI
 
 Oaspi acriscutu tu pulitie
fârâ ńilâ, ca lilicili tu firidâ,
oaspi cari ninga vârnâoarâ nu vidzuşi
câmpu şi soari agiucândalui sumu gorţâ nlilicisiţ,
voi s-ti ľeau di mânâ,
yinu, s-ţi-aspunu avragurli a etâľei.
 
Pri oahti, iuţido ti torńi,
cu dintăńi hipti tu agru salami,
suntu aratri, aratri, nimisurati aratri:
mări puiľi lăi
ţi dipusirâ di-tu ţeru pri locu.
Ta s-nu ľi-aspari –
Prindi s-ti-aprochi di eľi cântândalui.
 
Yinu – anaryalui.
 
                                                 (Tu marea treaţiri – 1924)
 
PLUGURI
 
 Prietene crescut la oraş
fără milă, ca florile în fereastră,
prietene care încă niciodată n-ai văzut
câmp şi soare jucând subt peri înfloriţi,
vreau să te iau de mână,
vino, să-ţi arăt brazdele veacului.
 
Pe dealuri, unde te-ntorci,
Cu ciocuri înfipte în ogor sănătos,
sunt pluguri, pluguri, nenumărate pluguri:
mari paseri negre
ce-au coborât din cer pe pământ.
Ca să nu le sperii –
trebuie să te apropii de ele cântând.
 
 Vino – încet
 
                                                  (Lucian Blaga – În marea trecere – 1924)
 
TI THIMISIREA A HURYEATLUI ZUYRAFU
 
 Adzâ bânedz tu pirmithulu a tău
cumu ai bânatâ tu câmpuri ş-tu hoarâ.
Ńi li thimisescu ahântu ghini
mâńili a tali greali ca mehania
cu cari u vulusea siminţa tu agru.
Ńi thimisescu ocľiľi a tăľi verdzâ
                                           ca amura nicoaptâ
şi imira-ţ tehni cu cari zugrâpseai
ayi ahântu arudz
di canda vinea dipu di-tu lunâ.
Earai oaspi cu tuti thavmatli[1].
Unâ featâ ţâ vini tu-avlie s-ţâ dzâcâ:
Dzâ-ńi, dzâ-ńi, cumu si-amintă
natlu Hristolu fârâ tatâ?
Tu unâ icoanâ afârnâsitâ di tini
ľi-aspusişi tu hrisafi ş-tu ńiru ţirescu:
Acşi ari şidzutâ Maria tu dzinucľi,
cu dintana teasâ pristi ea,
unu puiľiu, amblâtinda, ascuturâ nâ lilici.
Ţi mata si-adră di-apoia aundzeaşti
                                         maşi cu unu yisu.
Di-tu pulbirea di lilici
nţirnutâ pristi tinirlu a ľei trupu
viryira Maria
acâţă carpo has unu pomu.
Nu-aundzea cu-aestu mizi ciuciuratu pirmithu
                                                              inima a ta?
Earai maşi omu, ama cându murişi
si-adună multu lao la praglu a tău,
pistipsinda câ fârâ şteari va ti-alińi la ţeru
şi va analţâ cu tini
                                               hoara ş-loclu.
 
                                                 (Tu marea treaţiri – 1924)
 
ÎN AMINITIREA ȚĂRANULUI ZUGRAV
 
 Azi trăieşti în legenda ta
cum ai trăit în câmpuri şi în sat.
Mi-aduc aşa de bine aminte
de mânile tale grele ca tăvălugul
cu care pecetluiau sămânţa-n arătură.
Mi-aduc aminte de ochii tăi verzi
                                          ca mura necoaptă
şi de meşteşugul blând cu care zugrăveai
sfinţi atât de fragezi
parcă veneau de-a dreptul din lună.
Erai prieten cu toate minunile.
O fată ţi-a venit în ogradă să-ţi zică:
Spune-mi, spune-mi, cum s-a născut
pruncul Isus fără tată?
Într-o icoană-nchipuită de tine
i-ai arătat în aur şi-n albastru ceresc:
Astfel stat-a Maria-n genunchi,
cu ciocul întins peste ea
o pasăre, plutind, a scuturat o floare.
Cea mai venit se poate-asemăna
                                                numai c-un vis.
Din pulberea de floare
cernută peste tânărul ei trup
fecioara Maria
a legat rod ca un pom.
Nu semăna cu-această abia şoptită poveste
                                                            inima ta?
Erai numai om, şi totuşi când ai murit
s-a adunat mult norod la pragul tău,
crezând că fără de veste te vei ridica la cer
şi vei înălţa cu tine
                                 satul şi pământul.
 
                                                              (În marea trecere – 1924)

[1] Thavmatli  – thamili, ciudiili, nişeńili;
 
© George Vrana
Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s