Ayia Sinclitichia şi tâpińiusirea (Sfânta Sinclitichia şi smerenia) – Yioryi Vrana

Ayia Sinclitichia si-ari amintatâ Alexandria, tu Eyiptu, aproapea di anlu 400 dupâ Hristo. Pârinţâľi ľi-avea vinitâ di-tu Machidunia a noastrâ, iu avea avdzâtâ ti-anamea a pulitiiľei Alexandria, ţi-ahântu multu lu vrea Dumnidzălu. Tu Alexandrie au aflatâ pisti curatâ ş-vreari di-alithea, ti-aţea apufâsirâ si-armânâ. Ti bana ali Ayia Sinclitichia ari scriatâ Ayiulu Athanas aţelu Marli ali Alexandrie. S-dzâţi ti Ayia Sinclitichia, câ ea easti aţea ţi lu-agiută Ayiulu Athanas atumţea cându elu şidzu ascumtu tu unâ piyaidhâ şasi ańi cu-aradha. Manuscriptlu ti bioyrafia ali Ayia Sinclitichia fu xanaadratu di Nicodim Ayioritlu ş-fu hiptu tu Neon Ekloghion (Vinitie, 1803). Di-apoia si-adră cama simplu ş-fu hiptu tu Marli Sinaxaru grâţescu.

Bana ali Ayia Sinclitichia easti ti excepţie ş-ńi-alâsă unâ entipusi multu vârtoasâ, ama idhyea entipusi ńi-u-ari alâsatâ filosofia a ľei multu di multu ahândoasâ.

Nu amu tora chiro si zburăscu ti aestâ banâ aleaptâ ş-ti aleapta-ľi filosofie. Voi maşi s-thimisescu aoa ţi dzâţi Ayia Sinclitichia ti tâpińiusiri[1]:

“Ta si scutemu nica unâoarâ tu padi, s-xitâxisimu cumu huryeatlu experimentatu u udâ ma spesu planta ţi easti slabâ ş-ńicâ. Elu u mutreaşti cama multu unâ ahtari plantâ ta si-acaţâ puteari. Macâ bagâ oarâ câ planta ari adratâ fidăńi, ninti s-yinâ chirolu elu u tundi ta si-ambudhyiuseascâ viştidzârea di cama-nclo. Idhyiulu lucru si-adarâ cându yiatrulu da curayiu a nâscântoru lândzidz si şi-u mâreascâ tâimea ti mâcari şi s-facâ ma multi exerciţii ş-tu idhyiul chiro ti alţâ da preasińi. Idhyea luyie ti yitripsiri va s-hibâ ufilisitâ di yeaţriľi a suflitlui. Easti limpidu câ tâpińiusirea easti cima a hăriloru şi-easti zori si-u-amintâ vârnu. Câ macâ nu va li turnămu pâltărili ti iţido doxâ, nu va u amintămu marea yişteari ali tâpińiusiri. Dhyiavulu poati s-li imitâ tuti hărli alanti, ma mâriľea a hariľei ţi u ari tâpińiusirea elu nu poati si-u ştibâ dipu.

Apostalu Chetru li-ari aduchitâ ş-thimeľiulu ş-tutâ axia ali tâpiuńisiri ş-nâ dimândă s-nâ-nviştemu tu tâpiuńisiri (1 Chetrulu 5: 5). Ţi cara ţâńi preasińi, s-hii nilâoasâ, ‘nveaţâľi alanţâ, s-hii spâstritâ icâ aveagľili ducherili, va s-hii daima stulusitâ cu tâpińiusirea cari, dipu ca unu muru pututu li-apârâ alanti hări.

Nu u ai avdzâtâ vahi cântarea aţiloru trei tiniri ţi eľi u cântarâ tu furnulu di Babilonu? Tu mesea a foclui eľi nu adusirâ aminti dinâintea alu Dumnidză ni harea ţi-u-ari avigľearea a ducheriloru, ni harea ţi-u-ari spâstrirea icâ ftuhia, ma grirâ: “cu suflitu zdruminatu ş-cu duhu tâpińiusitu s-himu aprucheaţ di Tini” (Cântarea aţiloru trei tiniri 1: 15). (…) ”


[1] Fragmentulu ţi u ari numa Ti tâpiuńisiri easti adunatu di-tru Marili Sinaxaru Grâţescu a Bisearicâľei Orthodoxâ şi si-aflâ şi tu The Lives Of The Spiritual Mothers, published by Holy Apostles Convent and Dormition Skete, Buena Vista, Colorado USA. Fragmentulu si-aflâ şi tu Matericlu – Bana a Sâmtiloru, tipusitu la Editura Cartea Orthodoxâ – Editura Egumeniţa, Galaţi.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s