Niagârşeari

“Au acâţatâ aruḑinâ
aduțirili aminti”
(Spiru Fuchi, “Cântiți barbari”)

Conștiința de sine sau identitatea sunt imposibile fără memorie. Pentru a nu “prinde rugină”, aceste aduceri aminte,  vrem să aducem la lumină și prezentăm nealterat povești, istorisiri personale sau de familie, momente semnificative din istoria recentă relatate de cei care mai pot povesti istoria trăită, acei pe care ne place să îi denumim “piese de muzeu”.

Eara ți nu și-eara

Di cum muri Cota alu Caratanascu

Povestea unui dans: Ceamcu

Armasi pirmithu

Urâtlu Yioryi , Laiandoni

Isturia di-tu cadri

Şaşi fraţ ca celnicaḑ , Aţea di-tu soni thimiseari di-tu Gârţii


2 responses to “Niagârşeari

  1. LA CONSULATUL T U R C I E I

    1213.1- GHIORGHIA D ZDRU
    Ghiorghia era o fire agera si nesupusa,.De pe cand era copil, isi facea singur dreptate si nu suporta sa fiie insultat sau nedreptatzit .Pe acele vremurri.cand nu exista nici arma prin acele locuri,cel mai mare era acela care avea curaj si putere (fizica) mare .El avea aceste calitatzi.
    Ghiorghia era un barbat bine format si ca putere,forta si constructie fizica.Se spune ca el lua in fiecare mana cate un sac plin de cereale si il azvarlea cu usurinta peste rau .Inca din tineretze, inzestrat cu o ambitie de fier ,cu o uriasa fortza si cu tact deosebit in actziune,toate aceste il faceau sa-si induplece adversarul.
    In acele vremuri ,acele tzinuturi erau sub dominatzia turca.Statul roman finanta in grecia scolile romanesti , la care invatau aromanii.In Peninsula Balcanica erau foarte multi aromani .Grecii in tot tinpul foloseau toate mijloacele pentru a-i greciza pe aromani si in realizarea acestui scop,de data aceasta,au vrut sa desfiintzeze aceste scoli , pentru a fi nevoitzi armanii sa urmeze scoala greaca.
    Ghiorghia al Zdru- fiind informat de aceasta situatie,nu a stat mult pe ganduri ,ci,imediat a incalecat calul si s-a dus la consulatul turc. Cand a vrut sa intre in consulat. a fost intampinat de cele doua sentinele cu baionetele scoase si incrucisate .Acesta , fara sa stea mult pe ganduri, l-a apucat pe unul de spate ,din spre sira spinarii,cu mana dreapta,iar pe celalalt cu mana stanga,ridicandu-i in sus de la pamant si ciocnindu-i, nas in nas,dupa care i-a asvarlit cativa metri inapoi,intrand pasnic in consulat…
    Consulul a ramas foarte surprins,cand a vazut ca s-a deschis usa si i-a aparut in fata deodata , un barbat,intrand, neanuntzat, in birou!
    – Buna ziua,s-a exprimat in liba turca Ghiorghia,
    – Buna ziua…dar cum de v-au dat voe oamenii mei de paza,sa patrundetzi in consulat,fara ca sa fiu anuntzat si sa-mi dau avizul? -.intreaba consulul .
    Va rog sa-i inrebatzi pe ei,a raspuns Ghiorghia.
    Ca urmare,consulul s-a ridicat de pe scaun si s-a dus repede la intrare pentu a intreba oamenii lui, dar mare i-a fost mirarea, cand a constatat ca cei doi soldatzi care il pazeau,deabia unul cate unul, reusisera sa se scoale de pe jos ,scuturandu-se ,si aranjandu-si uniformele.
    Domnule Zdru … in felul cum ati intrat in consulat, Dvs .m-ati cucerit! Asa ca poftitzi si luazti loc pe scaunul meu~
    Ghiorghia ,cu un ton de supunere ii raspunde :
    Multumesc D-le consul,dar eu scaunul acela nu il voi ocupa niciodata.
    Eu am venit cu o plangere la Dvs. si anume : In unele orase si sate, unde sunt foarte multe familii de aromani,sunt scoli romanesti la care invata copii aromani.Guvernul grec vrea sa desfiintzeze aceste scoli,iar noi vrem sa nu ni le desfiintzeze…
    Daca ati venit la mine,problema se rezolva favorabil,ii raspunde consulul…dar faptul ca mi-tzi dat posibilitatea sa va cunosc in aceste imprejurari, eu am nevoe de un om ca Dvs! Daca doritzi si suntetzi de acord, ca din acest moment ,putetzi sa ramanetzi ca angajat la noi, Dvs. ma veti pazi pe mine si ma veti insoti peste tot!
    G. Zdru nu a acceptat oferta ,aducand anumite motivatzii petru justificare,pritre care si faptul ca poarta raspundera pentru familiile de AROMANI din aceste meleaguri!
    Esentzialul se realizase:Scolile romanesti au ramas in continuare deschise!
    A D A M Z D R U

  2. ARMANL’I DI DIANAVRA
    ( MACEDOROMANII DE OODINIOARA )

    Cu eti tu napoi,
    Ocl’i ma s-arucamu,
    Armanlu ,cu duruti,
    A lui oi, va-l videmu…
    Pi-atntzia nu-aveau hori,
    Pi carigu casi-aveau!
    Pinsi tutu di dinpoi,
    Di chider-mplin’i earau.
    Ili videmu ca giunatitz,
    Tu chirolu cai fu,
    S-alumtau tu atzeli an’i,
    Giunamia cai tricu.
    Tu dzenura,di muntz,
    Nu-aveau bana rahati:
    Muntele si-ul aveau,
    Di multi ori,carvati.
    Cum bairi di-albini,
    Lilici-acupusesc,
    Ti cu arad cali,
    Tu campu-s raspandescu,
    Tzi zaharea u-aduna
    Si-u poarta lunga cali:
    Tutu ase si-armanlu,
    Alaga dzenuri s-vali.
    Cu oi,mulari,cu cal’i
    Cu-avearea lui tzi-avea,
    Pisti tut u-l vidiai:
    Pindu cutriira!
    Balcani,tu lungu s-deaplatea
    Ramanl’i alagau,
    Fara ca hoara s-aiba:
    Oamin’i libiri earau…
    Ase cum fac liletzal’i
    Toamna fug de la noi,
    El’i dipunau tu vali
    Cu carvan’i s-cu a lor oi!
    Picurarl’i tzi-alagau,
    S-carvanaritu-a loru,
    Fudzeau toamna ditu bradz
    S-la hiba ma licsoru.
    Sopatli tu vali
    Cu apa cristalina,
    Il’i pitritea peaghalea,
    Tu noapti i lun’ina.
    Tu noptzi intunicati
    Candu luna s-analtza,
    Niorl’i -s dipirau,
    Calea l lun’ina…
    Candu val’i, dzenuri ,cu an’i
    Pisti tut alagau,
    Locurli ditu Balcani
    Canda a lor erau.
    Fara sal’i chinduresca,
    Varu ca s-la tzana cali,
    Candu toamna-s bitisea,
    El’i dipunau tu vali.
    Cum santu peani di neau
    Ti li spulbira vintu,
    El’i ase s-alumtau,
    Cu bana loru ,tu Pindu.
    Tzi ploi,tzi furtuni mari,
    Tzi visculi-aravdau!
    Ca meltzali di pi-ncali
    Tzi casa pi el’i u-au.
    Lana, tunas di el’i,
    Tzi scoasa di pi oi,
    U lucrau cu arada,
    In casa , tu razboiu.
    Parpodz,buni tambari,
    Siacu,tortu si flucati,
    Culpani ti samari…
    Earau di el’i lucrati.
    Prota el’i cadu parn’ira
    Ca-s faca sculi-n casa,
    Razboai,s-alti luv’rii,
    Fatzeau s- poata s-ntzasa..
    S-atzel’i armani tzi-adrara
    Luvrii ti casa ,s-alti,
    Pi cadu el’i ma deapoia,
    S-aleapsira na parti.
    Multi a loru luv’rii,
    Atutnzea ,tzi-adarau,
    La panav’iri dusi:
    Ca emburi, li vindeau.
    Atzea caliva vecl’i
    Cu picuraru stapanu,,
    Fita,tu-arda l’ei,
    Comertzul aramanu.
    N-alumta era bana,
    Tutu tu ananghi-aflatz,
    Pitu cal’iuri carvanarl’i:
    -Pitu ploi, furtni, maratz!
    Cum aza -atzeali marfuri
    Tzi ducu funiculri,
    Tus-tu ma-natzal’i muntz:
    Sant di-asera samari!
    Hirili v’iluaucioasi
    Tzi facu cali’ura scurti,
    Santu di aseara cal’iuri,
    Di carvanari ,batuti.
    Oamin’i cu fapti mari,
    Bana nibitisita…
    Giunamea, a loru fapti,
    Tu lumi raspanditi.
    Cu marili a loru fapti
    S-dupa cumu s-alumtau:
    Ca bun’i oameni,tu-alumti…
    Tu lumi-a loru, s-avdzau !
    Capl’ atzel’i armani,
    Chiragiadz mari earau,
    Candu tu atzelu chiro,
    Tu polimu il’i dutzeau…
    Ca angarii,el’i,
    Cu cal’i s-carotzi implini,
    La turtz el’i s-alumtau
    S-l-atzeali bizantini…
    La Dunari,pi stanga,
    Tricura ralu mari,
    De-aco , Marea Egee,
    Pan-la Ionoca Mare…
    Tricura-n Europa,
    Tu Asia- alagara…
    A loru cali discl’isa:
    S-tu Afrca caftara!
    Avutu,mari-si puternic
    Armanlu suflit ari
    Si popularu tu limba,
    Ca s-tu adetz elu pari.
    Cridintza tzi u ari
    Di papan’i alasata,
    Multu u-ari pritzuita…
    S-ninga u-ari pastrata
    Pi intindirea mari,
    Tzi raspananditz earau:
    Na dzatzi aista a nau,
    Ca ligaturi aveau…
    Deapoia atzel’i pasiadz
    Ti marali a loru fapti,
    La dadeau dicuratzii:
    S-ninga di-atzeali analti!
    Ca furtuna-l’i videai
    Tu polimu candu nadzeau
    Ma candu-s rivultau,
    Frica tu tutz bagau!
    Tu sonea lor ,tu-alumti,
    Handos tor s- a la’sa…
    A lor giunatic mari,
    Tu lume-a lor s-avdza.
    Videmu cum el’i tu lumi
    Parn’ira’ s-as disteapta,
    Di lume-a lor , de-aco,
    A loru lumi m-aleapta!
    Cumetzlu lu-nflurira
    S-tu arta el’i lucrara,
    Ca buni mistisugari,
    Tu-atzelu chiro s-lansara.
    Numai ase putura
    C-a loru adetz aprinsi,
    Cati eti tricura
    Eali s-hiba ni-astinsi…
    Di geaba vrura gretzal’i,
    Ca s-nu-aiba limba -n casa,
    Ca s-alti lumi di-aco!
    Ca limba loru s-u-alasa!
    Cridintza lor ditu inimi,
    Ninga nu u-alasara,
    Alumta loru de-aco,
    Aza u –ncununara.
    Candu,stramutatz ditu casi,
    Di gretzal’i tzi-s turara
    Ditu Asia – tzea N’ica
    Si vrura ca sa-li chiara,
    S -candu usi mari , discl’isi,
    Ramanl’i li-adarara:
    Atuntzea muultz di el’i,
    Casili si-alasara.
    Vara dau pamporii,
    Tu largu di li mutriai,
    V’ineu cali,pi apa:
    Ca spuma li videai!
    Cata a nostu steagu,
    Pi marili cu spuma
    V’ineau multz araman’i’
    Tu “ ROMANIA” muma.
    Ma fratili rumanu
    Multu harhopu aza pari,
    Candu pit- atzel armanu,
    Is veadi elu , cu hari!
    Ca limbal’i, ca s-adetz
    Si alti , tzi cu an’i,
    Ninga il’i santu tzinuti
    Di fratzl’i din Balcani.
    Aza cu tutz deadunu,
    Pisti tutu iu val’i vedz,
    Val’i vedz, livendz lucreaza:
    De-a loru fratz nul’i aledz.

    A u t o r
    A D A M Z D R U0

    Adamzdru.blogspot.ro

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s