Tag Archives: arman

Mutrindalui nâpoi: Doauâ dzâli cu harei şi mâsturlâchi armâneşţâ la Cupaciu

Tu 21-22 di Alunaru, Proiectulu Avdhela, di-adunu cu “La Copac” şi “Ţara din Inima Mea” andreapsirâ doilu evenimentu mutrindalui Armâńil’i, di la Cupaciu, dupâ protlu, ţi s-ţânu tu Brumaru 2011.
 
Prota dzuuâ “La Cupaciu” avumu oaspiţ di suflitu, giocu, mâcări, mâsturlâchi armâneşţâ, filmi ş-muabeţ. Uborlu tutu fu “chindisitu” cu strańi şi lucri vecl’i. Ca tu hoarâli armâneşţâ, cu unu cupaciu tu misu-hori, lu avumu ş-noi  cupacilu a memoril’ei, amplinu cu aduţeri aminti: caduri di la fumel’i armâni şi isturiili a loru.
 
Ampiltimu tutâ dzuua la atelierlu di mâsturlâchi armâneascâ pârpodz ti ficiuriţ, di-adunu cu Manuela Peanci. Adrămu pitâ di caşu şi pitâ di veardzâ la cireaplu di-tu uboru. Trapsimu corlu di mirindi pânâ seara!
 
Ahurhinda cu oara 21 mutrimu filmi documentari şi montaje cu Armâńi di-tu Balcanu. Ahurhinda cu Fraţli Manakia şi  filmili a loru di-tu ahurhita a etâl’ei XX, unu documentar alu Ionuţ Piţurescu di Armâńil’i di-tu Arbinişii (Balkan’s digest) şi unu şcurtu montaju di-tu Vâryârii (Mirachi di Rodopi).  Azburâmu cu Ionuţ  di căl’iurili a lui pi-tu hoarili cu Armâńi di Balcanu. Tu soni, aspusimu filmulu “În spatele istoriei” (“Di-nâpoea a isturil’ei”), tu regia alu Iulian Capsali ş-adrămu muabeti anvârliga di bana armâneascâ di-tu Arbinişii.
 
Piperchi ţigârsiti, ciurbă di praşu şi ciurbuli la tuciu adrămu dumânicâ, doaua dzuuâ di eveniment, ti prândzu!
Seara lu avdzâmu Marius Baţu cântandalui îndoauâ cântiţi armâneşţâ cu mirachi. Fu unâ harauâ şi tińie s-lu avemu anamisa di noi, unu armânu multu durutu ţi lu avemu tu suflitu.
 
Hâristuseri Armâńiloru şi a tutuloru alântoru ţi vinirâ  La Copac!

*

Apruchemu dzâlili aesti unâ mşatâ recenzii la evenimentulu andreptu di noi, di-adunu cu “La Cupaciu” , anyrâpsitâ di lali Lifteri Naum, di-adunu cu nicuchira, Irina Naum, tinisiţ şi duruţ oaspiţ.  Hâristuseri ti bunili minduieri, a loru şi ali Aurica Piha, ţi nâ câlisi la unâ cuvendâ live ti evenimentu la radio, la RRI pi armâneaşţi. Dămu ş-noi ma alargu articollu ţi lu aflămu pi site-ulu RRI, secţia pi armâneaşti, alinatu di domnului Hristu Stergh’iu:

Agenda aromana – 2012.aug.28
Unâ muşatâ acţiune cu spunirea adeţlor armâneşti fu faptâ di tinirl’I a proiectului Avdhela, şi un muşat articol “ţâsu”, ma s-l comparăm cu unâ iambulâ armâneascâ urnatâ pi frndzâ literarâ, domnul Lifeteri Naum, dus aclo deadun cu nicuchirâ-sa Irina Paris-Naum.
“Imshat articol! bravo ti actiuni shi bravo ti articol!” dzâţe cu admiraţie şi Vasile Carapit, un bun ascultâtor a postului a nostru di radio. Cum tricurâ aclo Irina şi Lifteri Naum:
Cu armânjlji la restaurantul “La cupac’u”
Ună dumânică, tu mes(lu) di alunar ali Irini âlj vini una hâbari di la Georgiana. Eara călisită dumânică la restaurantul “La copac” di pi sucachea Pitar Moş 23, iu fumealja al Tecu Vlahbei avea arădăpsită ună dzuuă armânească. Nă alinăm pi metrou sh-neasim s-videm tsi s-fatsi aclo. Lu aflam lishor rstaurantul că-i tu mesi di Bucureshti. Cându intrăm tu gârdină di iutsido s-avdza muzică armânească. Tu mesea di gărdina nă ghinui Georgiana Vlahbei, hilljia al Tecu sh-ali Lenă, studentă la masterat. Eara alaxită tu stranji armâneshti. Una armână mushată cari gioacă ghini armâneashti.
Shidzum pi stoali la ună measă sum pom. Intrăm tu zbor cu Georgiana. Na spusi că ari un site iu ngrâpseashti di Avdela, hoara a pâpânjlor. Nă spusi sh-că mâcărli suntu adrati di dada a ljei, d-na Elena. U călisim pi Elena, shidzum di zbor sh-nă spusi tsi piti ari etimi sh-tsi piti ari tu umuti s-adară dupu prândzu. Câftăm un ciurbă di prash sh- măcari armânească di piperchi. Ta s-neagă ghini mâcarea lom shi câti ună biră. Vidzum că mâcarea eara bună. Li călisiiu sh-viniră hiljia a mea, Cristina sh-nipoata Laura. Shidzum baia oară, di s-coapsiră sh-pitili. Di buni tsi eara lom sh-ti acasă. Mardzina di restaurantu Georgiana avea bâgată stranji armâneshti, iambuli, ghiumi sh-bârgăci di vâr chiro. Ti noi, cama tricutslji prit bană, cari li avum ân casă cându earam cilimeanj nâ easti harauă s-videm ază că ari oamini cari nu li-au aspartă aesti luyurii sh-li tsânură ân casă ca ti muzeu. Ti tinirlji di ază s-pari ca ună ciudie că năpoi cu vârâ 70 di anj noi bânam sh-ufiliseam aesti lucri. Avea vinită sh-ună armână cari sh-lo lucurlu cu nâsă: ampiltea pârpodz cu cârlidzili. Mutrii la nâsă shi nj-adushu aminti că năpoi cu vârâ 60-70 di anj, aproapea tut tsi aveam pi noi eara lucrat ân casă cu furca, cu fuslu cari s-anvârtea pi prisini, cu cârlidzili, cu arăzboilu ti tsăseari, cu aclu sh-cu foartica, cu mânjlji hrisusiti a mljerlor armâni. Tricum ună dzuuă ca tu ubor armânescu iu viniră sh-tiniri cari cântară shi giucară. Bravo, Georgiana! Andripseshi ună dumânică multu mushată ti armânjlji cari intrară tu gărdină la restaurantul “La copac”. Cându ai umuti s-ândredz sh-altă oară s-nă căliseashti dit chiro!
Cu multă ghineatsă,
Lifteri shi Irina Naum
Him şi noi hârsiţ di aestâ muşatâ grândzâ literarâ şi di ţânirea adeţlor armâneşti !

Foto di la evenimentu aflaţ aoa. Hâristuseri ali Mihaela Petre şi Ioana Alexandra Bica ti cadurili ti mirachi ascoasi ti noi!

This slideshow requires JavaScript.

Advertisements