Tag Archives: Sterie Papa

Memoria zilei – 22 iulie

Memoria zilei

 Vineri seara, 22 Iulie curent, cam pe la mijlocul nopţei, o numeroasă bandă de insurgenţi greci, compusă din vreo 90-95 de indivizi, a intrat în comuna Abela ca să prindă şi să măcelărească pe Românii de frunte din acea localitate. Ea n’a reuşit să prindă decât pe celnicul Toli Papa, în etate de 65 de ani, pe fiul său însurat Sterie Papa, comerciant, şi pe ginerile său Costache Puliareu, fiul preotului român Pericle Puliareu. Aceşti trei Români au fost duşi la munte, şi a doua zi, 23 Iulie, au fost asasinaţi şi decapitaţi într-o localitate între Smixi, Abela şi Samarina. Capetele lor au fost luate de antarţii greci, iar corpurile au fost lăsate pe loc.

            Acest fapt sălbatec a pus groaza în Românii de pe Pind.

_________________________________________________________________

No. 11
GERANTUL CONSULATULUI ROMÂNIEI din Monastir
către  Legaţiunea Regală din Constantinopole
Monastir 11/24 Iulie 1905
Sâmbăta noaptea, 9 curent, mai mulţi indivizi, grecomani din Târnova, au dat foc şi au ars cu totul o prăvălie şi un cuptor de brutărie, care aparţinea D-lui Take Caragea, membru în comunitatea română din acea localitate.
Agenţii grecomanilor, din ordinul Mitropolitului Ioachim, urmăresc cu o furie de nedescris pe Românii din Magarova şi Târnova, făcându-le traiul imposibil.
(s) G.C. IONESCU.
 _____
No.12
GERANTUL CONSULATULUI ROMÂNIEI din Salonic
către  Legaţiunea Regală din Constantinopole
Salonic 15/28 Iulie 1905
D-nul Toli Hagi-Gogu, notabil român, bun patriot şi preşedinte al Comunităţii române din oraşul Caraferia, a fost rănit de către un Grec, alaltăeri, joi, în acel oraş.
D-sa a fost rănit de un glonţ de revolver pe la spate, de un altul în mână şi cu pumnalul în abdomen, însă cu toate acestea este în afară de orice pericol.
E.S. Guvernatorul General a aflate despre cele întâmplate şi în urma ordinelor sale date Caimacamului din sus zisul oraş, ar fi primit răspuns telegrafic cum că atentatorul, de origine Grec şi în vârstă de 19 ani, a fost arestat şi că va fi dat judecăţei.
(s) P.G. TRIFON
_____
 
No. 13
ÎNSĂRCINATUL CU AFACERI AL ROMÂNIEI la Constantinopole
Către Ministerul Afacerilor Străine la Bucureşti
Constantinopole 18/31 Iulie 1905
Îndată după masacrarea fraţilor Celea, căpitanul Acritas a trimes o scrisoare de ameninţare fruntaşilor români din Gramaticova, pe cari n’a putut să-i atragă în cursă, somându-i pentru ultima dată de a se lepăda de românism şi de a îmbrăţişa cauza greacă, cofesându-şi păcatele la Arhiereul grec din Vodena.
Iată scrisoarea în traducere română:
Sterie,
Sau vei înceta de a lucra cu Românii, tu Sterie, Muhtarul, Pitu Muşi, Adamu, Preotul şi Pondichi, sau nu vě voiu lăsa în pace.
Astăzi aveam în mâinile noastre pe tine şi pe Pitu şi dacă voiam puteam să vă omor, dar Dumnezeu ne-a trimis pe altul, pe trimesul lui Duma, care v’a întors cu bani româneşti.
Mi-a fost milă să te pedepsesc, de oarece  noi considerăm pe Români ca fraţi ai noştri şi ne doare inima să-i lovim.
Dacă însă vei continua a lucra cu Românii, vă voiu omorâ şi pe voi şi pe rudele voastre, iar averea voastră găsindu-se la munte este în mâinile noastre.
De multe ori ne-ai înşelat. Bagă de seamă că cu diplomaţia ta nu mai merge. Este ultima oară ce-ţi mai scriu. Astăzi ţi-am dăruit viaţa ţie şi lui Pitu Muşi. De acum înainte să o întrebuinţaţi în folosul Grecilor. Să mergeţi deci la Arhiereu şi să prestaţi jurământ că nu veţi mai lua nici institutor, nici preot român şi să cereţi preot şi învăţător grec. Vreau să-mi trimiteţi un răspuns şi dacă în puţine zile nu voiu avea rěspunsul, vă voiu considera ca proscrişi.
Aceasta să o spui şi celorlalţi, să vă înţelegeţi cu Vlahii cari au rămas greci ortodoxi, precum au fost şi părinţii voştri, precum este şi Hristu Vasile şi alţii să vă înţelegeţi de asemenea şi cu Saracaciani cari sunt Greci curaţi şi atunci vă voiu crede.
(s) Căpitan KOSTA ACRITAS
(s) D. STAVRIDI.
_____
No. 15
GERANTUL CONSULATULUI ROMÂNIEI din Monastir
către  Legaţiunea Regală din Constantinopole
Monastir 22 Iulie/4 August 1905
Ieri noapte o bandă grecească de 80 de indivizi a intrat în comuna Pleaşa, lângă Coritza, şi a ars cărţile bisericeşti române, impunând locuitorilor să oficieze serviciul religios în greceşte în biserica românească.
În comuna Pleaşa Grecii n’au avut nici odată nici şcoală, nici biserică.
(s) G.C. IONESCU
_____
No. 16
ÎNSĂRCINATUL CU AFACERI AL ROMÂNIEI la Constantinopole
Către Ministerul Afacerilor Străine la Bucureşti
Constantinopole 26 Iulie/8 August 1905
În ziua de 7 Iulie, Hristache Toli, român din Neagosta întorcându-se din acea localitate cu catârii săi, spre a se duce să încarce scânduri la ferăstrăul din Dârjilova (localitate între Gramaticova şi Neagosta), a dispărut.
Corpul lui nu s’a găsit decât în noaptea de 13 iulie lângă Neagosta, ucis fiind de antarţii greci.
(s) D. STAVRIDI
_____
 
No. 17
CONSULUL ROMÂNIEI din Ianina
Către Legaţiunea Regală din Constantinopole
Ianina 27 Iulie/9 August 1905
Vineri seara, 22 Iulie curent, cam pe la mijlocul nopţei, o numeroasă bandă de insurgenţi greci, compusă din vreo 90-95 de indivizi, a intrat în comuna Abela ca să prindă şi să măcelărească pe Românii de frunte din acea localitate. Ea n’a reuşit să prindă decât pe celnicul Toli Papa, în etate de 65 de ani, pe fiul său însurat Sterie Papa, comerciant, şi pe ginerile său Costache Puliareu, fiul preotului român Pericle Puliareu. Aceşti trei Români au fost duşi la munte, şi a doua zi, 23 Iulie, au fost asasinaţi şi decapitaţi într-o localitate între Smixi, Abela şi Samarina. Capetele lor au fost luate de antarţii greci, iar corpurile au fost lăsate pe loc.
Acest fapt sălbatec a pus groaza în Românii de pe Pind.
Banda de insurgenţi greci, pe când opera la Abela, se lua după o anumită listă, în care figurau numele românilor destinaţi a fi ucişi.
Românii din Băeasa (Vovusa), fiind ameninţaţi de zisa bandă, s’au văzut nevoiţi a părăsi vetrele lor, ascunzându-se unii prin munţii şi pădurile din apropierea comunei lor, iar alţii aici la Ianina.
(s) AL. PADEANU.
_____
NO. 18
ÎNSĂRCINATUL CU AFACERI AL ROMÂNIEI la Constantinopole
Către Ministerul Afacerilor Străine la Bucureşti
Constantinopole 28 Iulie/10 August 1905
O bandă de insurgenţi greci sub comanda căpitanului Gudas, în  număr de aproape 80 de persoane; a năvălit în seara de 20 Iulie, pe la orele 9, în comuna Pleaşa, lângă Coritza, locuită exclusiv de Români, şi a înconjurat-o ca nimeni să nu poată ieşi, nici intra în comună.
Apoi vre-o 40 de antarţi au intrat în comună şi o parte dintre ei s’a îndreptat direct la casa preotului român Anastase, somându-l de a le da cărţile bisericeşti sosite de câteva zile din Monastir. Preotul, la început, s’a opus, răspunzându-le că el nu are cărţi şi că nu a primit nici o carte.
La acest răspuns, antarţii l-au ameninţat cu moartea, zicându-i că ei au informaţiuni pozitive despre aceasta şi că, prin urmare, n’are decât să aleagă între moarte şi cărţile bisericeşti.
Faţă de această dilemă, preotul s-a dus împreună cu insurgenţii la biserică şi aici le-a remis toate cărţile bisericeşti ce avea şi cari au fost arse.
Apoi  ameninţându-l cu moartea dacă va mai continua a citi în româneşte la biserică şi a trimite copii la şcoala română, i-au dat drumul.
În urmă antarţii au chemat pe muhtarul român şi pe notabilul Leonida Caramitru. Acest din urmă refuzând de două ori a se prezenta, vre-o 15 antarţi s’au dus acasă la el şi l-au adus cu forţa înaintea căpitanului Gudas.
La întrebările acestuia, amândoi răspunzând că sunt Români şi că întreaga comună este românească, căpitanul le-a spus că viaţa lor este în mâna lui şi că-i poate ucide oricând va voi.
„Dar, a adăugat el, nu este nici uman, nici creştinesc de a vă lua viaţa fără a vă avertiza. Vă spun dar, odată pentru totdeauna, ca să încetaţi de a face propagandă română: să nu mai trimiteţi copiii la şcoala română şi nici să se mai citească româneşte în biserică, ci să îmbrăţişaţi cu toţii cauza grecească, dacă mai doriţi să trăiţi. La din contră, voiu veni iar în comuna voastră, şi atunci vai de acela care nu se va fi supus ordinelor mele”.
Înainte de plecare, insurgenţii au lipit pe poarta bisericii următorul afiş în limba greacă:
Către locuitori Pleasei,
Facem cunoscut locuitorilor că cine se va declara Român de naţionalitate, sau va trimete copii săi la şcoala română, sau se va închina în biserica română, este condamnat la moarte şi va fi decapitat”.
Pleaşa 20 Iulie 1905                                                     (s) Căpitanul GUDAS
(s) Şeful ST. MALLIS
După ce au făcut mai multe furturi, la ceasul unu după miezul nopţei, banda lui Gudas a părăsit comuna, luând cu sine şi pe doi grecomani, Naşu Şulicu şi Vangheli G. Vangheli, şi 10 cai, ameninţând cu moartea pe Români dacă vre unul ca îndrăzni să avizeze autorităţile înainte de 12 ore, calculând astfel timpul ce le trebuia ca să fie în siguranţă.
Cu toate acestea, a doua zi dimineaţă comunitatea română din Pleaşa s’a grăbit a aduce la cunoştinţa Mutesarifului din Coritza cele petrecute în acea noapte. Prefectul, funcţionar integru şi energic, a luat imediat măsurile necesare şi a trimes un detaşament de soldaţi pe urma antarţilor, dar fără nici un rezultat, fiind prea târziu.
Totodată a comunicat faptul telegrafic Excelenţei Sale Hilmy Paşa, iar acesta a ordonat ca un detaşament de soldaţi să fie postat la Pleaşa pentru paza comunei pe viitor.
(s) D. STAVRIDI.
 

Documente diplomatice. Afacerile Macedoniei. Conflictul Greco-Român, Ministerul afacerilor străine, 1905 Bucureşti, Imprimeria Statului 1905

Advertisements