Tag Archives: zeana

Lucian Blaga pi armâneaşti – traduţeri di Yioryi Vrana (I)

Motto:

“Mama[1] era substanţa activă în jurul căreia luau înfăţişare palpabilă toate rânduielile vieţii noastre. (…)

Avea în sângele ei o ascendenţă macedoneană. Strămoşii ei din familia Moga, ce a dat neamului mulţi preoţi şi un episcop[2], veniseră în Ardeal din Macedonia, pe la sfârşitul veacului al 18-lea, după reprimarea de către turci a unei răscoale şi după arderea acelei Moscopole, cetate balcanică de strălucită faimă, ce întreţinea impunătoare legături de comerţ şi cultură cu Veneţia”[3]

Canda tricu unâ etâ! Tu apârńita a ańiloru 1990, nu mata ńi lu thimisescu dipu ghini anlu, tu redacţia a rivistâľei “Deşteptarea” ţi u scutea Hristu Cândroveanu lu cunuscui marli scriitoru, pictoru ş-teoloyu  Armânu, Aminceanu,  Yioryi alu Platari Tzimă. Dupâ ţi adrămu cuvendâ deadunu cu Hristu Cândroveanu, io cu domnulu Platari nchisimu m-poli. Tutâ calea ţi-u imnămu tu mesea di Bucureşti fu unâ cali a poeziiľei. Io cântai dipriunâ poemati armâneşti ţi mizie li-aveamu scriatâ, ama dzâşu şi-ndoauâ poemati scriati di marli poetu Lucian Blaga. Domnulu Platari fu multu entipusitu ş-di harea a poeziiľei alu Blaga ama şi di ritmollu a aiştei poezii. Canda poezia blagianâ fu scriatâ di daima tu limba armâneascâ dzâţea lala Yioryi, lala Yuli cumu grimu noi Armâńiľi pindeańi. Ninga ńi-asunâ tu urecľi cuvenda di-atumţea! Canda nu mata earamu Bucureşti, canda earamu tu unâ Armânie di-alithea. Anda imnamu pi Calea Victoriei, diunâoarâ lu-avdu domnulu Platari cumu greaşti: câ ţe aestâ cali u ari numa Calea Victoriei, prindi si-u-aibâ numa Calea a Armâńiloru!

Tu anlu 1995 si yiurtusi Românie centenarlu[4] Lucian Blaga. Cu aestâ afurńie, jurnalistulu Taşcu Lala  îńi gri si-adrămu unâ nregistrari ti Radio România Internaţional – secţia armânească, ta s-lu tińisimu ş-noi Armâńiľi, marli poetu. Zburâi ti marea simasie ţi-u-ari poezia şi filosofia alu Blaga tu cultura româneascâ şi universalâ, ama ş-ti arădăţińili armâneşti a poetlui-filosofu. Zburâi ş-ti ligâtura ţi-u-ari poezia blagianâ cu folclorlu armânescu şi cultura armâneascâ. Taşcu Lala ari nregistratâ 10 traduţeri ţi li-alepşu io di-tu poezia blagianâ. Prota traduţeari eara dupâ avdzâta poemâ Eu nu strivesc corola de minuni a lumii. Aestâ poemâ lu-avea ciudisitâ domnulu Platari. Şi-a-ńia ńi-avea multâ hari aestâ poemâ, câ ţe cântatâ armâneaşti scutea tu padi multu ghini harea a lexicolui armânescu aţelu spâstritu şi misuadurńitu, ama şi unâ filosofie ţi easti şi ahoryea armâneascâ şi universalâ tu idhyiulu chiro. Aţea ţi ńi-avea multâ hari ş-ţi ninga mi umpli di harauâ easti ritmollu a limbâľei, unu ritmo strâvecliu ţi-alinâ di-tu arhie.

Traduţearea ţi u-adrai dupâ poezia alu Blaga aoa şi-ahânţâ ańi fu di dipu fisico, undzi cu bâgarea pri carti a adiľeaticlui. U-adiľeamu poezia alu Blaga şi u bâgamu unâ şi-unâ pri carti. Tu chirolu aţelu scriamu maşi cu cundiľilu. Nu avea işitâ tu miydani aesti şcreti computeri i vahi io nu aveamu avdzâtâ di eali. Şi cumu si scrii cu computerlu, cându poezia alu Blaga nai ma multili ori easti tâţearea işişi? Şi computerlu şi “antica” machinâ di scriari u moru tâţearea ahântu stronghilâ a poeziiľei blagiani.

Pânâ aoa şi dipu psânu chiro nu mata ştiui ţi s-feaţi cu traduţerli di-tu poezia alu Blaga. Pistipseamu câ neasirâ chiruti. Ama di dipu chiruti nu eara, câ ţe eali eara ascumti iuva tu sinduchea a suflitlui şi ali memorie. Ama aopsea a loru nu u aducheamu totna limpidâ. Nâscântiori u videamu acşi cumu vedz unu prosupu tu neguri. Poezia alu Blaga undzea nâscântiori cându dipunamu tu memorie cu aţeali caduri/tablouri simbolisti alu Kimon Loghi[5] i alu Arnold Bocklin[6] i cu aţeali caduri expresionisti iu formili nu suntu vârnâoarâ astâsiti. Cându dipunamu tu memorie şi cilistâseamu si-u aflu forma aţea di prota a poeziiľei a meali blagiani, canda earamu chirutu tu unâ pâduri di zboarâ. Ş-pâdurea totna eara tu-amurdzitâ şi zboarâli vârnâoarâ nu eara limpidz, ma li misuducheamu ş-li misuvideamu.

Anda li-aflai tora, unâ parti di traduţerli di-unâoarâ li-aduchii niheamâ paraxini, câ ţe eali s-mintirâ cu aţeali ţi li câftai dipriunâ tu memorie, tu yisu, tu pâdurea di zboarâ.

Acşi, poematli alu Blaga amintarâ unâ altâ aopsi armâneascâ.

***

Pistipsescu câ, iuva tu arhiulu (arhiva) di la Radio România Internaţional si-aflâ aţeali 10 traduţeri dupâ poezia alu Blaga ţi li nregistrai deadunu cu Taşcu Lala. Anamisa di eali si-aflâ şi poema Eu nu strivesc corola de minuni a lumii/ Io nu aspargu harea di ciudii a lumiľei. Nu ńi-u aducu aminti forma ţi fu nregistratâ, ama pistipsescu câ nu mi-arâdu anda dzâcu câ protlu stihu ţi easti şi titlu a poemâľei,  tu traduţearea di tora, ţi va u dau ma-nghiosu, easti idhyiulu.

Critica literarâ dzâsi câ poema Eu nu strivesc corola de minuni a lumii easti di prota simasie ti tutâ creaţia blagianâ, ş-ti-aţea poeticâ ş-ti-aţea filosoficâ. Câ ţe aestâ poemâ fu scriatâ tu anlu 1919, mulţâ critiţ dzâsirâ câ tu ea aflămu theoria ynoseoloyicâ/ ali cunoaştiri ţi fu developatâ cama-nclo tu cărţâli di filosofie. Acşi câ, aestâ poemâ fu luyursitâ di nâscânţ unâ luyie di proloyu, di arhetipu, ti aţea ţi filosoflu Blaga acľimă “cunoaştiri lucifericâ”. Tu “Trilogia Cunoaşterii” Blaga zburaşti ti “cunoaştirea paradisiacâ” ş-ti “cunoaştirea lucifericâ” şi-adarâ ş-dhyiafuraua anamisa di eali. Tu “cunoaştirea paradisiacâ” mistiryiulu easti maşi cu unâ parti discupiritu, cu-andoapirlu ali raţiuni, a facultatiľei intelectivi şi-tu “cunoaştirea lucifericâ” mistiryili a lumiľei suntu acriscuti cu agiutorlu a fândâxeariľei poetiţi.

Easti unâ mari alathusi si-u minteşti poezia cu filosofia, câ ţe suntu doauâ căľiuri ahoryea di cunoaştiri şi exprimari, ama easti şi unâ mari alathusi si pistipseşti câ unâ poemâ easti usia/esenţa ti unâ ntreagâ creaţie poeticâ. Ama alithea easti câ poema Eu nu strivesc corola de minuni a lumii angreacâ multu di multu trâ achicâsearea a operâľei poetiţi blagiani.

Acşi cumu băgarâ oarâ mulţâ critiţ (şi duri easti si-ľi thimisescu aoa Ion Pop şi Ion Bălu), Eu nu strivesc corola de minuni a lumii easti unâ schiţâ, usie ti videarea poeticâ ţi u-aflămu tu tutâ opera poeticâ alu Blaga şi vahi nu maşi, adavgu io. Ama alithea easti, adavgu pali io, câ poema proloyu di-tu Poematli a luńinâľei[7] easti ma multu unâ schiţâ ti-aţea ţi putemu si-acľimămu problematica ţi u-amintâ videarea poeticâ şi filosoficâ alu Blaga.

Ma si-u mutrimu handa  Eu nu strivesc corola de minuni a lumii va bâgămu oarâ cumu bâgă oarâ şi critica câ, aestâ poemâ nâ zburaşti ti ligatura io – universu (io – cozmu). Tutâ opera alu Blaga easti unâ apandisi ti drama ţi-u amintâ aestâ ligâturâ anamisa di io-ulu individualu şi universu, anamisa di io-ulu ahoryea şi ntregu.

Nu va li xanapirmithusescu tora tuti minduirli ţi furâ scoasi tu miydani di criticâ ti ipothisea trâ cari adrai cuvenda ma-ndzeanâ. Va dzâcu maşi ndoauâ lucri, dipu şcurtu.

Tu Poematli a luńinâľei, li-aflămu aţeali “zvorismi niminduiti/ avânturi nemaipomenite”, li-aflămu spiritlu dionysiacu şi eta edenicâ ţi s-bitiseaşti tu cartea Drâşcleili a prufitlui[8] iu si hidzi raţiunea ţi u curdhiseaşti nvirnarea metafisicâ.

Tu cărţâli Tu marea treaţiri[9] şi Alavda a somnului[10] u aflămu xinitia metafisicâ. Tu cărţâli La ziya a apiloru[11] şi La avliili a dorlui[12] u-aflămu mirachea xanaaflarâľei armuniiľei chiruti, armunie ţi u xanaaflâ poetlu, taha tu Niminduitili scări[13], dupâ minduita alu Ion Pop[14]. Eroslu şi goetheanulu “eternu theaminu” lu-agiutâ poetlu si-u avinâ anisihia[15] existenţâľei tu amurdzita a banâľei, nâ dzâţi idhyiulu Ion Pop. Tu amurdzita a banâľei opera alu Blaga şi-u-amintâ ziya tu zodia clasicâ.

Tutâ poezia alu Blaga di-tu apârńitâ pân’ tu bitisitâ, easti unâ apandisi ti drama expresionistâ io-universu.

Tora ta s-mi tornu la traduţearea avdzâtâľei Eu nu strivesc corola de minuni a lumii ş-maxusu la titlu şi la protlu stihu ţi vidzumu câ suntu idhyea prindi s-dzâcu câ zboarâli la Blaga sigura, au angricarea a loru etimoloyicâ, ama ma multu angreacâ dzâcu io, noimili ţi li-ascundu zboarâli, câ ţe iţi zboru easti unu mistiryiu, acşi cumu lumea ntreagâ easti unu mistiryiu. Ti-aţea unu traducâtoru prindi s-li traducâ nu maşi zboarâli, ama şi lumea a zboarâloru, filosofia a zboarâloru, mistiryiulu a loru. Poezia nu prindi s-hibâ tradusâ, zboru cu zboru, prindi s-hibâ tradusâ videarea filosoficâ a poeziiľei. Anda u traduţemu poezia prindi si-u xanaadrămu lumea fândâxitâ di poetu, prindi si-adrămu unâ alithea creaţie tu yilie şi prindi s-lu diştiptămu geniulu a limbâľei tu cari traduţemu. Traduţearea a poeziiľei zboru cu zboru poati s-nâ arâdâ. Tu poema trâ cari adrămu cuvenda, ti-apurie, Blaga, aţelu poetu hierofantu, ţi ari nostalyia ti aţelu chiro spindzuratu, nithimisitu, ti arhii, ufiliseaşti unu neoloyimu: corola.

Tu tuti traduţerli armâneşti, aestu neoloyismu fu împrumutatu şi fu hiptu tu poematli tradusi dipu cumu easti. Nu hiu io aţelu cari si-adarâ apoloyia contra a neoloyismiloru, câ ţe cathiunâ limbâ si-mprumutâ unâ di la alantâ cumu dzâţea mintimenlu Constantin Ucuta tu avdzâta a lui Nea Pedaγoγia[16]. Şi pân’ tu soni zborlu corola, româńiľi lu loarâ di-tu limba yalicheascâ şi limba yalicheascâ lu-ari luatâ di-tu limba latinicheascâ. Şi limba latinicheascâ easti şi dada a limbâľei a noastri armâneşti. Acşi câ macâ li-apruchemu neoloyismili ţi au arădăţinâ latinicheascâ nu xinitipsimu, ama nâ turnămu acasâ. Macâ limba româneascâ tu chirolu modernu si xanalatinidză, limba a noastrâ armâneascâ si greţiză, cumu bâgă oarâ Mariana Bara tu cartea-ľi Limba Armânească – Vocabular şi stil[17]. Ama ti-apurie, zboarâli grâţeşti clirunumsiti i asimilati intrarâ tu carnea a limbâľei a noastri, si autohtonidzarâ, si-adrarâ armâneşti. Problema easti cumu va nâ u aflămu noi ziya a limbâľei? Limba latinicheascâ nâ deadi aţea ţi easti pututu şi maxusu yramatica ţi easti di prota simasie ti iţi limbâ. Zboarâli grâţeşti, anda intrarâ tu limba armâneascâ intrarâ dupâ nomurli latinicheşti ş-li tińisirâ aesti nomuri latinicheşti.

Ta s-mi tornu la neoloyismili ţi au arădăţinâ latinicheascâ voi si-adavgu câ eali nu maşi câ u xanalatinidzeadzâ limba a noastrâ, ama tu idhyiulu chiro au ninga unâ hâiri: u modernidzeadzâ limba şi-ľi da unâ aopsi ma universalâ, u-adarâ ma inteligibilâ. Vula latinicheascâ easti di prota simasie ti tutâ cultura a lumiľei şi easti di prota simasie ş-ti limba anglicheascâ ţi adzâ urdinâ nai ma multu, macâ va-ľi bâgămu tu isapi aiştei limbi, lexicollu.

Ma s-li mutrimu maşi limbili neolatini duri easti s-dămu trei paradiymi nchisindalui di la poezia alu Blaga şi maxusu di la zborlu corola.

Va dămu ma-nghiosu protlu stihu di-tu Eu nu strivesc corola de minuni a lumii nviscut tu strańiulu neolatinu:

–         tu limba yalicheascâ:
“Je ne piètine pas la corolle de merveilles du monde”[18]
–         tu limba ispanicheascâ:
“Yo no aplasto la corola de milagros del mundo”[19]
–         tu limba italicheascâ:
“Io non calpesto la corolla di miracoli del mondo”[20]

Ipothisea cari s-bagâ easti macâ unu neoloyismu easti totna undzitu? Câtivârâoarâ easti, câtivârâoarâ nu easti! Tu poema alu Blaga Eu nu strivesc corola de minuni a lumii io pistipsescu câ nu easti. Prota câ ari unu charactiru multu abstractu ş-di-apoia câ ţe tu contextulu alântoru zboarâ ţi si-aflâ tu poemâ, nu mata u scoati tu padi filosofia a poetlui.

Blaga lu ufiliseaşti zborlu corola ca unâ methaforâ ta si scoatâ tu padi harea a lumiľei şi mistiryiulu a lumiľei.

Aoa şi ma multu chiro tu unâ epistulie-eseu[21] scriatâ ti Spiru Fuchi adrai unâ cuvendâ ţi ari ligaturâ maxusu cu filosofia alu Blaga. Va dau ma-nghiosu unâ frâmturâ:

“Arta orthodoxâ easti hieraticâ. Unâ turlie easti ş-cultura ortodoxâ laicâ. Aestu hieratismu, ari intratâ handa, tu memoria a noastrâ colectivâ.

Arta hieraticâ, easti unâ artâ simbolicâ, şi easti ligatâ di mistiryiu. Sigura, aestâ artâ, easti unâ artâ metafisicâ.

Arta di-tu ascâpitatâ (occidentalâ), nu easti unâ artâ hieraticâ, ama unâ artâ obscurâ ş-hermeticâ. Hermetica nu easti ligatâ di mistiryiu, ea easti ligatâ di eniymâ. Cara mistiryiulu aşteaptâ participarea a noastrâ, eniyma aşteaptâ unâ disligari raţionalistâ. Ti aţea marli criticu literaru şi hermeneutu, Marian Papahagi, ţi tricu la Dumnidză ahântu tiniru, atumţea cându u spudhâxi poezia italichescâ bâgă oarâ multu inteligentu, câ tu aestâ poezie şi sentimentulu easti exiyisitu raţionalistu. Idhyiulu Marian Papahagi bâgă oarâ, câ tu poezia italicheascâ aflămu şi unâ sensualizari a conceptului. Multu interesantu easti, câ Marian Papahagi aflâ unâ ahtari sensualizari a conceptului ş-la Giuseppe Ungaretti, ţi ari unâ expresie poeticâ ahântu ascheticâ. Zboarľi la Ungaretti, suntu unâ luyie di puncti ţi u echilibreadzâ tâţearea. Ama, marli poetu, amintatu tu Alexandria a noastrâ şi-alu Kavafis, alinâ di-tu idhyea tradiţie italianâ, adavgu io, tradiţie ţi cultivâ unâ sensualitati ali materie, unâ formâ sensualâ.

Tu arta occidentalâ fisea easti mutritâ sensualu. Fisea easti mutritâ imanentu. Multi ori, tu fisi nu afli vârnâ transcendenţâ. Aşi si-adarâ tu aynanyiulu (peisajlu) liguru a marilui poetu italianu Eugenio Montale.

Adaru tora unâ mârtiriseari. Mi-arisi multu di multu, luńina ţi-u-aflaiu tu poezia alu Dhimitri[22]. Aflaiu nâscântiori tu poezia alu Dhimitri unâ fisi nicatâ di luńinâ, unu mistiryiu a luńinâľei. Aestâ luńinâ nu easti aţea luńinâ fisico (naturalâ), ţi-u-aflămu tu poezia italicheascâ mediteraneanâ. Easti unâ luńinâ ţi dipunâ, unâ luńinâ transcendentâ ţi-u-adarâ fisea nirealâ, transparentâ. Ti pâlâcârsescu si-u mutreşti poema Calea di-tu Yilia a Punţiloru: “Intrămu tru-unâ cali/nicatâ tru luńinâ/cu soarili ca semnu di punctuaţie/ tru soni di-tu propoziţie…”

Ş-noi Armâńiľi himu mediteraneańi, ama viziunea mediteraneanâ, ţi easti unâ viziuni sensualâ, unâ luyie di erothicâ ti concretu, si-adarâ hieraticâ, atumţea cându easti pitrumtâ di viziunea ascheticâ orthodoxâ. Di-apoia, aşi cumu dzâţea iuva Blaga, tu viziunea orthodoxâ, ţi easti sofianicâ, transcendentulu dipunâ. Adavgu io, câ deadunu cu transcendentulu dipunâ luńina ţi u neacâ şi-u ayiseaşti fisea. Aestâ viziuni scoati tu padi efemerlu a lumiľei, ama ş-harea a ľei.”

Pistipsescu câ nu mi-arâdu macâ dzâcu câ limba armâneascâ u scoati tu padi ma ghini filosofia poeticâ alu Blaga câ ţe avu geniulu si-adarâ dhyiafuraua anamisa di muşuteaţa fisico  şi harea dumnidzascâ. Harea nu easti maşi unu zboru ahoryea teoloyicu cumu lu-aflămu tu limba româneascâ[23], ama easti unu zboru ţi intră tu lumi şi u alâxi la faţâ.

Ta si-ncľidu, pistipsescu câ forma armâneascâ nai ma undzitâ ti poema alu Blaga easti aestâ di ma-nghiosu:

                               

         IO NU ASPARGU HAREA DI CIUDII A LUMIĽEI

Io nu aspargu harea di ciudii a lumiľei
ş-nu li vatămu
cu mintea mistiryili, ţi li-andămusescu
tu calea a mea
tu lilici, tu ocľi, pri budzi i murminti.
Luńina alântoru
u zgrumă mayea a nipitrumtului ascumtu
tu ahândińi di-ntunearicu,
ma io,
io cu luńina a mea lu-acrescu a lumiľei mistiryiu –
şi-acşi cumu cu mundzâli[24] a ľei albi luna
nu ńicureadzâ, ma trimburată
acreaşti şi ma multu a noaptiľei mistiryiu,
acşi ‘navuţescu şi-io ntunicata dzari
cu heavrâ mari di sâmtu mistiryiu
ş-tutu ţi easti niachicâsitu
şi-alâxeaşti tu niachicâseri ş-ma mări
sumu ocľiľi a meľi –
câ io li voi
ş-lilici şi ocľi şi budzi şi murminti.

               (Poematli a luńinâľei – 1919)

EU NU STRIVESC COROLA DE MINUNI A LUMII

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
şi nu ucid
cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc
în calea mea
în flori, în ochi, pe buze ori morminte.
Lumina altora
Sugrumă vraja nepătrunsului ascuns
în adâncimi de întuneric,
dar eu,
eu cu lumina mea sporesc a lumii taină –
şi-ntocmai cum cu razele ei albe luna
nu micşorează, ci tremurătoare
măreşte şi mai tare taina nopţii,
aşa îmbogăţesc şi eu întunecata zare
cu largi fiori de sfânt mister
şi tot ce-i nenţeles
se schimbă-nenţelesuri şi mai mari
sub ochii mei –
căci eu iubesc
şi flori şi ochi şi buze şi morminte.

                         (Poemele luminii – 1919)

Putemu si-adrămu şi-unâ traduţeari zboru cu zboru, ama nâinti si-u dămu aestâ traduţeari prindi s-dzâţemu ndoauâ lucri ti zborlu corola.

Corola cumu dzâţeamu iuva ma-ndzeanâ intră tu limba româneascâ di-tu limba yalicheascâ. Yaliľi dzâcu corolle sigura cu idhyea simasie: acupirâmintulu/ anvâlâmintulu di nuntru a liliciľei adratu di tuti petalili muşatu colorati.

Ma s-nâ turnămu tu chirollu a romańiloru corolla eara curuna cumu dzâţemu noi Armâńiľi şi coroana cumu dzâcu Româńiľi. Ti-aţea putemu si-u armânipsimu corola tu traduţeari, si-u adrămu curunâ. Putemu si-ľi dzâţemu ş-dipu corolă cumu îľi dzâsirâ tu traduţerli a loru, Apostol N. Caciuperi, Ionel Zeana şi Hristu Cândroveanu. Piricľiu easti câ zborlu, tora di oarâ ari unu charactiru abstractu trâ Armâńiľi ţi nu bâneadzâ tu unâ patridhâ iu limba di thimeľiu easti neolatinâ.

Curunâ asunâ şi-elu latineaşti, ama asunâ şi-armâneaşti. Unâ traduţeari zboru cu zboru ţi si si-aproachi di concretlu a zboarâloru alu Blaga poati si-asunâ acşi:

IO NU U ZDRUMINU CURUNA DI CIUDII A LUMIĽEI

         (variantâ)

Io nu u zdruminu curuna di ciudii a lumiľei
ş-nu li vatămu
cu mintea mistiryili, ţi li-andămusescu
tu calea a mea
tu lilici, tu ocľi, pri budzi i murminti.
Luńina alântoru
u zgrumă mayea a nipitrumtului ascumtu
tu ahândińi di-ntunearicu,
ma io,
io cu luńina a mea lu-acrescu a lumiľei mistiryiu –
şi-acşi cumu cu mundzâli[25] a ľei albi luna
nu nicureadzâ, ma trimburată
acreaşti şi ma multu a noaptiľei mistiryiu,
acşi navuţescu şi-io ntunicata dzari
cu heavrâ mari di sâmtu mistiryiu
ş-tutu ţi easti niachicâsitu
şi-alâxeaşti tu niachicâseri ş-ma mări
sumu ocľiľi a meľi –
câ io li voi
ş-lilici şi ocľi şi budzi şi murminti.

               (Poematli a luńinâľei – 1919)

Poezia alu Blaga fu tradusâ armâneaşti pânâ tora di Apostol N. Caciuperi, Ionel Zeana, Dumitru Pariza, Hristu Cândroveanu, Constantin Stere ş-io.

Poema Eu nu strivesc corola de minuni a lumii fu tradusâ armâneaşti di Apostol N. Caciuperi, Ionel Zeana şi Hristu Cândroveanu. Acşi cumu scoşi tu padi şi-io u-amu tradusâ aoa ş-multu chiro.

Cathiunâ traduţeari easti pân’ tu soni unâ creaţie şi unâ noauâ lumi amintatâ, ţi u acreaşti limba şi duchearea armâneascâ.

Li dau ma-nghiosu traduţerli ţi li-aduşi aminti. Va li-alâxescu românismili ţi suntu di primansusu şi ţi nu undzea s-hibâ bâgati aclo iu aveamu zboarâ di-aradhâ armâneşti, fârâ s-lu-aspargu specificlu ţi lu-ari cathi traduţeari. Va u alâxescu şi yrafia. Tu noti va dzâcu ţi alâxii, acşi cumu si-adarâ tu iţido publicari noauâ a traduţeriloru tu unâ culturâ ţi s-tińiseaşti.

EU NU ZDRUMINU COROLA DI CIUDII A LUMIĽEI

Eu nu zdruminu corola di ciudii a lumiľei
ş-nu vatâmu
cu mintea mistiryili ţe-andămusescu
tu-a mea cali
tu flori, tu ocľi, pri budzâ i murminţâ.
Luńina-altor zmurticâ
mayea[26] a nipitrumtului ascumtu
tu-aduncuri di ntunearicu,
ma eu,
cu-a mea luńinâ-adavgu a lumiľei mistiryiu –
ş-aşi cumu luna cu radzâli a ľei albi
nu ńicşureadzâ, ţi trimurâtoari
mâreaşti şi ma multu a noaptiľei mistiryiu,
aşi înavuţăscu ş-eu întunicata andzari
cu lărdzi hiori di sântu misteru
ş-tutu ţe-i niaduchitu
tu niaduchiri ma mări si-alâxeaşti
sumu ocľiľi a meľi –
câ eu ayăpsesc
şi flori şi ocľi şi murminţâ.[27]

                      (Apostol N. Caciuperi)

 

EU NU ARUPU COROLA[28] DI CIUDII A LUMIĽEI

Eu nu arupu corola di ciudii a lumiľei
ş-nu vatâmu
mistiryili[29] ţi ľi-astaľi
în calea-a mea
tu ocľi, tu lilici, pri budzâ i murminţâ.
Luńina-a alântoru
zgrumâ mâyia nipitrumtului ascumtu
tu-ahândusińi di întunearicu,
ma eu,
eu cu luńina-a mea mulţăscu-a lumiľei mistiryiu –
ş-tamamu cumu cu-a ľei albi mundzâ luna
nu ńicşureadzâ, ma trimburâtoari
mâreaşti tutu ma multu-a noaptiľei mistiryiu,
aşi ş-eu avuţăscu ntunicata dzari
cu mări hiori di sântu mistiryiu
şi tutu ţi-i niachicâsitu
tu niachicâseri ma mări şi-alâxeaşti
sumu a mei ocľi –
câ eu voi multu
şi flori şi ocľi şi budzâ şi murminţâ.[30]

                                                (Ionel Zeană)

 

NU ŢÂ STRUCINU EU COROLA DI LUŃIŃI, LAO…

Nu-ţi strucinu eu corola di nişeńi, lao…
Ş-niţi nu vatămu
cu mintea-ńi, mistiryii ţi-andămusescu
în calea mea –
într-ocľi, pri budză, i murminţâ, lilici.
Luńińili-altor
zgrumâ mâyia nipitrumtului ascumtu
tru-ahunduseri di întunearicu,
ma eu,
eu cu luńina mea adavgu misteru laolui –
ş-cumu luna cu aradzli- a ľei
nu ńicureadzâ, ma trimburâtoari, –
ş-ma multu lu-acreaşti mistiryiulu,
noaptea
aşi înavuţăscu ş-eu dzarea câdzutâ
cu hevruri lărdz di sâmtu misteru,
ş-tutu ţi nu ştiu –
în niaduchiri ma mări si-nveaşti
sumu ocľi-a mei –
câ ńi-amu tru vreari
ş-lilici, ş-ocľi, budzâ şi murminţâ.[31]
 

                    (Hristu Cândroveanu)


[1] Ana Blaga amintatâ Ana Moga;

[2] Episcoplu/ dhispotli trâ cari zburaşti Blaga easti strâpaplu a lui, Vasile Blaga, ţi easti luyursitu protlu dhispoti “românu” ali Transilvanie. Pânâ la Vasile Blaga nai ma mulţâľi dispoţ orthodocşi ali Transilvanie eara sârghi;

[3] Textulu si-aflâ tu Lucian Blaga – Hronicul şi cântecul vârstelor, carti tipusitâ postumu, tu anlu 1965;

[4] Centenarlu – unâ sutâ di-ańi di la amintari;

[5] Kimon loghi (1873, Serres, tu Machidunie – 1952, Bucureşti), pictoru Armânu di-anami, uniclu reprezentantu a simbolismului di-tu Românie;

[6] Arnold Bocklin (1827 – 1901), pictoru simbolistu elvetianu di mari anami evropeanâ;

[7] Poemele luminii – 1919;

[8] Paşii profetului – 1921;

[9] În marea trecere – 1924;

[10] Lauda somnului – 1929;

[11] La cumpăna apelor – 1933;

[12] La curţile dorului – 1938;

[13] Nebănuitele trepte – 1943;

[14] Vedz Ion Pop tu cartea-ľi  Lucian Blaga – Universul liric – 1981 şi Lucian Blaga, tu Dicţionarul Sriitorilor Români – A – C, Editura Fundaţiei Culturale Române, anlu 1995;

[15] Anisihia – niarihatea;

[16] Constantin Ucuta (etuslu XVIII), Hartofilaxu şi Protopopu  Armânu tu Posen (Prusia) u tipusi cartea-ľi  Nea pedaγoγia/ Noua Pedayoyie tu anlu 1797, Viena;

[17] Mariana Bara – Limba Armânească – Vocabular şi stil, Editura Cartea Universitară, Bucureşti, 2007;

[18] Lucian Blaga Poezii/ Poèsies, Editura Libra, Bucureşti, 1997. Traduţearea tu limba yalicheascâ u-ari adratâ Jean Poncet;

[19] Lucian Blaga – în marea trecere/ en el gran corer, Editura Minerva, Bucureşti, 1972; Traduţearea tu limba ispanicheascâ u-ari adratâ Darie Novăceanu;

[20] Blaga Poesii/ Poesie, Editura de Vest, Timişoara, 1995. Traduţearea tu limba italicheascâ u-ari adratâ Viorica Bălteanu;

[21] Epistulia – eseu ineditâ u-ari numa Ndoauâ minduiri ti poezie, ti artâ ş-ti limbâ;

[22] Easti zborlu ti aleptulu poetu contemporanu Dhimitri Fuchi, fratili a poetlui Spiru Fuchi;

[23] Tu limba românească zborlu easti har;

[24] aradzăli;

[25] aradzăli;

[26] Tu originallu alu Caciuperi eara ufilisitu zborlu vraja;

[27] Traduţearea si-aflâ tu cartea Apostol  N. Caciuperi – Opere II – Traduţeri, Editura Universalia Publishers, Bucureşti 2011. Prota, aestâ traduţeari fu tipusitâ tu cartea L. Blaga – Poezii, Editura Avdella, Freiburg, 1970 şi tu cartea: L. Blaga – Poezii aleapte, 1973;

[28] Tu originallu easti tipusitu curola dupâ nomurli a editorlui Tiberiu Cunia. Poetlu Ionel Zeanâ nu eara simfunu cu aesti nomuri. Acşi câ aoa bâgai zborlu dipu cumu avea mirachi poetlu, mirachi ţi ńi-u spusi tu cuvendzâli ţi ľi-avumu cându bâna;

[29] Zeana ufiliseaşti tu originallu românismulu  tainele adaptatu armâneaşti tainili;

[30] Traduţearea si-află tu  Lucian Blaga – Puizii Aleapti – Transpuniri pri limba Armână Ionel Zeana, Editura Cartea Aromână – 1995;

[31] Traduţearea si-aflâ tu  Hristu Cândroveanu – Antologia Poeziei Române Clasice Şi Moderne În Grai Aromân.

Advertisements