Bunâ-vâ oara şi ghini vinit!

Ghini vinitu pi bloglu a nostru di culturâ armâneascâ! Noi himu pareea di tiniri ți-ndreaḑi și Proiectulu Avdhela, Biblioteca di Culturâ Armâneascâ. Nâ hârsimu s-v-avemu oaspiţ!

N-avemu acâţatâ si-ndriḑemu aestu blogu prota cu naetea s-v-aduţemu dininti isturii şi pârâmithuseri aflati pri-tu hoarili şi câsâbaḑl’i pri iu n-avemu dusâ, câftânda Armâńi cama tricuț.

Ahurhimu cu minduearea câ ari ananghi di unâ cama mari tińie şi aprucheari di auşil’i a noştri, ţi u poartâ ninga tu minti şi tu suflitu, nu maşi tu sânḑi, lumea armâneascâ aţea veacl’ea, aţea ţi nâ da a noauâ itiili şi haraua s-ḑâţemu câ himu Armâńi. Aşi cara, aestâ continuitati cu chirolu ți ari tricutâ vremu s-u-aspunemu şi s-u criştemu aoa, deadunu cu voi, ta si-nviţămu deadunu cumu si-avemu îngâtanu di aestâ yişteari armâneascâ a noastrâ: limbâ şi zboarâ hrisusiti, adeţ şi pisti, cântiţi, literatură.

Ma alargu, câftămu s-triţemu aestâ dhoarâ spiritualâ ţi u avemu, pi-tu “yiliili” a aţiloru ţi au câftatâ, xitâxitâ, dghivâsitâ di Armâńi şi anyrâpsitâ cărţâ, spudhâxeri di: isturie, etnoloyie, socioloyie.

Ti mirachi, alâsămu unu locu ahoryea şi ti muabeţli ţi li avemu adratâ pânâ tora cu oamińi tińisiţ şi duruţ, di la cari apruchemu daima înveţuri şi vreari armâneascâ.

Mea ţi puteţ s-aflaţ tu bloglu a nostru:

Zboru Nâinti

Niagârșeari

Sticuri di banâ

Trâ suflitu

Armâńi ti-anami

Trâ-nviţari armâneaşti

Spudhâxeri

Traduţeri

Nali pi-tu hoarâ

Misticati

***

Hello and thank you for stopping by!

 

This blog is intended to portray various aspects of the Aromanian culture from past and present times: history, way of live,  memories and traditions. The blog’s authors form the collective behind Project Avdhela, the Library of Aromanian culture.

 

Avdhela Project, the Library of Aromanian Culture (www.proiectavdhela.ro) is a non-profit project launched in november 2009, dealing with the research, preservation and promotion of  the Aromanian culture. The project primarly adresses Aromanians from Romania and the Balkans, with intention to provide means for preserving the Aromanian language, knowledge of the origins, historical, social, spiritual development. The project aims to identify, edit and provide the scientific and artistic works of Aromanian culture and heritage- cultural goods which become available to researchers and all those interested, free of charge. Among these, there are over 80 digitized studies in areas of linguistics, ethnology, history and several printed text and audio materials. The project includes a series of activities such as: filed researches on themes of identity and oral history, projects to encourage young people to practice the language, editing audio and video CDs, development of sound archives and video libraries of the Aromanian culture, a fund consisted of ethnographic photography, event-organising and so on.

Aţea di-tu soni thimiseari di-tu Gârţii

Fumeal’ea ali mami, ninti ta s-l’ea numa alu Cuşa, îl’i dzăţea Butcaru.

 

Ml’earea cu baticu albu şi cu flurii easti Ianula Butcaru, alantâ easti cumnat-sa Olimpia Nevaci. Teta Butcaru (ţi avea numa di feată Nevaci) bâna tu Gârţii, Hurupani. S-mărtă pi Butcaru. Socru-su eara muhtaru şi criscândalui oi, li duţea pri-tu tutâ Vudena s-li pască. 

 

Ca tuti ml’erili armâni, lucrulu a loru angrica nai ma multu la criştearea a ńiţloru şi la andridzearea a tutâloru aţeali ti-n-casâ. Agiuta cu laptili ş-caşlu, lucra lâna ti fumeal’i şi ti vindeari, adra hrisusiti strańi armâneşţâ. Tutu ţi eara ma multu di ananghea di-n-casâ, vindea.

 

Cadurulu easti adratu tu 1937, cu psăni dzăli ninti ta s-fugâ fumeal’ea Caliacra. Easti aţelu di-tu soni caduru di-tu Gârţii. Fumeal’ea-ńi acăţă aţea di-tu soni pampori ţi fudzea di Sârunâ. Cându vinirâ Caliacra, şidzură psănu, trapsirâ Mihail Kogălniceanu.

 

 

Ioana Iancu