Bunâ-vâ oara şi ghini vinit!

Ghini vinitu pi bloglu a nostru di culturâ armâneascâ! Noi himu pareea di tiniri ți-ndreaḑi și Proiectulu Avdhela, Biblioteca di Culturâ Armâneascâ. Nâ hârsimu s-v-avemu oaspiţ!

N-avemu acâţatâ si-ndriḑemu aestu blogu prota cu naetea s-v-aduţemu dininti isturii şi pârâmithuseri aflati pri-tu hoarili şi câsâbaḑl’i pri iu n-avemu dusâ, câftânda Armâńi cama tricuț.

Ahurhimu cu minduearea câ ari ananghi di unâ cama mari tińie şi aprucheari di auşil’i a noştri, ţi u poartâ ninga tu minti şi tu suflitu, nu maşi tu sânḑi, lumea armâneascâ aţea veacl’ea, aţea ţi nâ da a noauâ itiili şi haraua s-ḑâţemu câ himu Armâńi. Aşi cara, aestâ continuitati cu chirolu ți ari tricutâ vremu s-u-aspunemu şi s-u criştemu aoa, deadunu cu voi, ta si-nviţămu deadunu cumu si-avemu îngâtanu di aestâ yişteari armâneascâ a noastrâ: limbâ şi zboarâ hrisusiti, adeţ şi pisti, cântiţi, literatură.

Ma alargu, câftămu s-triţemu aestâ dhoarâ spiritualâ ţi u avemu, pi-tu “yiliili” a aţiloru ţi au câftatâ, xitâxitâ, dghivâsitâ di Armâńi şi anyrâpsitâ cărţâ, spudhâxeri di: isturie, etnoloyie, socioloyie.

Ti mirachi, alâsămu unu locu ahoryea şi ti muabeţli ţi li avemu adratâ pânâ tora cu oamińi tińisiţ şi duruţ, di la cari apruchemu daima înveţuri şi vreari armâneascâ.

Mea ţi puteţ s-aflaţ tu bloglu a nostru:

Zboru Nâinti

Niagârșeari

Tu sirmi ş-tu asimi

Sticuri di banâ

Trâ suflitu

Armâńi ti-anami

Trâ-nviţari armâneaşti

Spudhâxeri

Traduţeri

Nali pi-tu hoarâ

Misticati

***

Hello and thank you for stopping by!

 

This blog is intended to portray various aspects of the Aromanian culture from past and present times: history, way of live,  memories and traditions. The blog’s authors form the collective behind Project Avdhela, the Library of Aromanian culture.

 

Avdhela Project, the Library of Aromanian Culture (www.proiectavdhela.ro) is a non-profit project launched in november 2009, dealing with the research, preservation and promotion of  the Aromanian culture. The project primarly adresses Aromanians from Romania and the Balkans, with intention to provide means for preserving the Aromanian language, knowledge of the origins, historical, social, spiritual development.

The project aims to identify, edit and provide the scientific and artistic works of Aromanian culture and heritage- cultural goods which become available to researchers and all those interested, free of charge. Among these, there are over 80 digitized studies in areas of linguistics, ethnology, history and several printed text and audio materials.

The project includes a series of activities such as: filed researches on themes of identity and oral history, projects to encourage young people to practice the language, editing audio and video CDs, development of sound archives and video libraries of the Aromanian culture, a fund consisted of ethnographic photography, event-organising and so on.

Lucian Blaga pi armâneaşti – traduţeri di Yioryi Vrana (VIII)

IOAN S-DIRINÂ TU PUNDIE

 

Iu hii, Elohim?

Lumea di-tu mâńiľi a tali azbuiră

ca purumbulu alu Noe.

Tini vahi şi-adzâ u-aştepţâ ninga.

Iu hii, Elohim?

Alâgămu alâciţ ş-fârâ vreari,

pritu stihiadzľi a noaptiľei ti pusputimu,

u bâşemu tu pulbiri steaua di sumu câlcâńi

şi-ntribămu ti tini -  Elohim!

Vimtulu fârâ somnu lu-astâmâţimu

ş-ti duchimâsimu cu nărli,

Elohim!

Prăvdză xeani pritu spaţii astâmâţimu

ş-li-ntribămu ti tini, Elohim!

Pânâ tu-aţeali di-tu soni sinuri mutrimu,

noi ayiľi, noi apili,

noi furiľi, noi chetrili,

calea a turnariľei nu ma u ştimu,

Elohim, Elohim!

 

                  (Alavda a somnului – 1929)

 

IOAN SE SFÂȘIE ÎN PUSTIE

 

Unde eşti, Elohim?

Lumea din mânile tale-a zburat

ca porumbul lui Noe.

Tu poate şi astăzi o mai aştepţi.

Unde eşti, Elohim?

Umblăm turburaţi şi fără de voie,

printre stihiile nopţii te iscodim,

sărutăm în pulbere steaua de subt călcâie

şi-ntrebăm de tine – Elohim!

Vântul fără de somn îl oprim

şi te-ncercăm cu nările,

Elohim!

Animale străine prin spaţii oprim

şi le-ntrebăm de tine, Elohim!

Până în cele din urmă margini privim,

noi sfinţii, noi apele,

noi tâlharii, noi pietrele,

drumul întoarcerii nu-l mai ştim,

Elohim, Elohim!

 

                 (Lauda somnului – 1929)

 

INSCRIPȚIE

 

Căľiurli ţi nu li-alâgămu,

căľiurli ţi armânu tu noi,

nâ ducu ş-eali, fârâ numiru, iuva.

Zboarâli ţi nu li grimu,

zboarâli ţi armânu tu noi,

u discoapirâ ş-eali, fârâ sinuru, mastea.

Alumtili ţi nu li dămu,

alumtili ţi armânu tu noi,

nâ lârdzescu ş-eali mistiryiosu patridha.

Siminţa ţi nu u dhurusimu,

siminţa ţi armâni tu noi,

u acreaşti şi ea fârâ sinuru bana.

Moartea di cari nu murimu,

moartea ţi armâni tu noi,

nâ ahânduseaşti şi ea tâţearea.

Şi iuţido pritu tuti

îşi bagâ thimeľiu poezia.

 

                     (Ilichia di heru – 1946-1951)

 

INSCRIPȚIE

 

Drumurile pe cari nu le umblăm,

drumurile ce rămân în noi,

ne duc şi ele fără număr, undeva.

Cuvintele pe care nu le rostim,

cuvintele ce rămân în noi,

descoperă şi ele fără de margini, făptura.

Luptele ce nu le dăm,

luptele ce rămân în noi,

ne lărgesc şi ele în taină patria.

Sămânţa pe care n-o dăruim,

sămânţa ce rămâne în noi,

multiplică şi ea fără capăt viaţa.

Moartea de care nu murim,

moartea ce rămâne în noi,

ne adânceşte şi ea tăcerea.

Şi pretutindeni prin toate

îşi pune temei poezia.

 

              (Vârsta de fier – 1946-1951)

 

© George Vrana